Criza gazelor la Tiraspol | Expert: Rusia cheltuiește mult mai puțin decât se vehiculează
Schema de aprovizionare cu gaze a regiunii transnistrene rămâne neclară, afirmă Valeriu Pașa, președintele Comunității Watchdog.MD. Expertul atrage atenția că populația regiunii nu este obișnuită să plătească pentru energie, iar autoritățile constituționale de la Chișinău trebuie să intervină înainte ca situația să degenereze.
Tiraspolul a declarat pe 18 decembrie o nouă stare de urgență economică, pe o perioadă de o lună. Aceasta este deja a treia măsură de acest fel instituită din cauza dificultăților în aprovizionarea cu gaze. După ce Rusia a oprit livrările de gaze în stânga Nistrului, la începutul anului 2025, regiunea separatistă primește acum gaze achiziționate printr-o schemă opacă, prin companii interpuse, cu sprijin financiar rusesc.
Invitat în emisiunea SCANER de la Moldova 1, Valeriu Pașa a spus că, în realitate, cheltuielile Moscovei pentru regiunea transnistreană sunt mult mai mici decât sumele vehiculate, de sute de milioane de euro pe an.
„Nu cred că regimul lui Putin scoate acum bani din rezervele sale și cumpără gaz american, din Qatar sau norvegian, ori din Africa de Nord sau de pe piața europeană, plătind pentru acesta bani lichizi. Întreaga schemă este foarte neclară. Nu știu ce argumente există pentru a explica de ce se întâmplă toate aceste lucruri greu de înțeles și de ce Guvernul Republicii Moldova nu se opune acestui proces”, a subliniat președintele Watchdog.MD.
Potrivit expertului, în situația în care Rusia ar înceta să mai livreze gaze regiunii transnistrene, autoritățile constituționale de la Chișinău vor trebui să intervină pentru a nu lăsa cetățenii de peste Nistru să înghețe. Deși va exista un sprijin din partea Uniunii Europene, acesta nu va dura la nesfârșit, iar regiunea transnistreană va trebui să se conformeze regulilor pieței. Procesul nu va fi, însă, unul rapid.
„Oamenii de acolo nu sunt obișnuiți să plătească pentru energie. Există un număr foarte mare de pensionari și mult mai puțini angajați. Câți oameni locuiesc cu adevărat acolo este greu de spus. Ei susțin că ar fi 500–600 de mii. În realitate, probabil, sunt în jur de 300 de mii, inclusiv copii. Mai realist ar fi chiar aproximativ 250 de mii. Așadar, populația reală a regiunii nu este atât de mare. Problema este că și acest lucru a fost amânat pentru mai târziu. Iar acest „mai târziu” nu poate dura la nesfârșit”, a remarcat Valeriu Pașa.
Expertul mai spune că este nevoie de o transparență mai mare, nu doar în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze. Autoritățile constituționale ar trebui să dea dovadă de mai multă inițiativă, discutând cu societatea despre situație și despre oportunități, inclusiv în contextul parcursului european al țării.
Referitor la așa-zisele alegeri pentru sovietul suprem, pretinsul organ legislativ al administrației separatiste transnistrene, Valeriu Pașa a ironizat rezultatele, publicate doar într-un ziar local.
„Nu exclud că membrii așa-numitei comisii electorale de acolo au aflat așa-zisele rezultate tot din ziar. Li s-a scris ce trebuia și asta au publicat. De exemplu, au raportat o prezență la vot de 126 de mii de persoane. În condițiile populației din regiune, cred că reprezintă cel puțin jumătate dintre cei cu drept de vot. Problema este alta: cine va verifica votul? Au fost 126 de mii sau doar 26 de mii? Este complet neclar cine verifică aceste rezultate, dacă oamenii au votat sau nu. Este absurd să discutăm despre așa ceva. Acolo nu există nicio concurență reală”, a sublniat expertul Watchdog.MD.
Valeriu Pașa afirmă că așa-zișii lideri transnistreni nu sunt decât personaje de decor, care execută indicațiile companiei „Sheriff”, iar retorica lor, foarte asemănătoare cu narațiunile Kremlinului, se explică prin dorința de a fi pe placul Moscovei.
„Pentru compania „Sheriff” este foarte important ca la Moscova cât mai mulți oameni să creadă că ei sunt de-ai lor. Iată de ce promovează aceleași interese.(…) Și nu le pasă deloc de părerea Chișinăului. Această situație, când doar Chișinăul face constant concesii, iar ei își permit o astfel de retorică, este anormală”, crede Valeriu Pașa.
Expertul a mai remarcat că transnistrenii nu și-au respectat promisiunile de la începutul anului de a returna sediile preluate abuziv de la liceele cu predare în limba română. În plus, retransmiterea canalelor TV din Chișinău a fost sistată după o perioadă scurtă.
„Nu cred că aceasta este o abordare corectă, pentru că se creează impresia că ei pur și simplu își bat joc de Chișinău, iar noi tolerăm această situație pentru că vrem să fim constructivi. Dar aceasta nu este constructivitate, ci, mai degrabă, lipsă de respect față de sine”, a concluzionat Valeriu Pașa.
Amintim că starea de urgență economică în stânga Nistrului a fost instituită și în octombrie 2022 până în aprilie 2023, apoi din decembrie 2024 până la sfârșitul lunii august 2025.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a precizat recent că, la începutul anului 2025, administrația autoproclamată de la Tiraspol a respins mecanismul transparent de soluționare a crizei gazului, propus de Guvernul Republici Moldova cu sprijinul Uniunii Europene (UE). Ajutorul european de 60 de milioane de euro rămâne valabil și poate fi solicitat de Tiraspol în continuare.
CITIȚI ȘI:
