Guvernul, invitat să ia o decizie în privința reformării raioanelor până la următoarele alegeri locale
Amalgamarea teritorială, una dintre cele mai importante reforme administrative asumate de Republica Moldova în parcursul său european, avansează lent. Deși cadrul legal permite asocierea voluntară a localităților și cooperarea intercomunitară, până în prezent doar două clustere au finalizat procedurile juridice.
Autoritățile recunosc blocajele, iar primarii și experții avertizează că lipsa de încredere a cetățenilor și stimulentele financiare insuficiente pot compromite reforma.
Reforma administrativ-teritorială se bazează, în prezent, pe două instrumente principale: amalgamarea voluntară și asociațiile de dezvoltare intercomunitară.
Potrivit Larisei Voloh, deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), scopul reformei este consolidarea capacității administrative și eficientizarea serviciilor publice.
„Noi am implementat (…) două instrumente de bază. (…) Unul este amalgamarea voluntară - formula prin care administrațiile publice locale decid benevol unde va fi centrul administrativ al localităților (…) și al doilea reprezintă asociațiile de dezvoltare intercomunitară - o formă de cooperare prevăzută și anterior în Legea administrației publice locale”, a declarat deputata la emisiunea SPAȚIUL PUBLIC de la Radio Moldova.
Problemele - similare și după amalgamare, semnalează primarii
În practică, însă, inițierea amalgamării nu aduce automat o capacitate administrativă mai mare. Primarii spun că problemele rămân similare, iar beneficiile apar doar în timp, odată cu stimulentele promise de stat.
„Atunci când trei, patru sau cinci localități formează o localitate mai mare, reiese că problemele din toate localitățile sunt aceleași. Capacitatea administrativă nu crește urmare a amalgamării pe termen scurt, bineînțeles. Urmează stimulente ca să crească capacitatea administrative. Și, până la urmă, scopul reformei este să aducă servicii mai bune locuitorilor. De aceasta, spre exemplu, involuntar, am fost atrași într-o discuție de amalgamare cu satul Floreni”, a spus, la aceeași emisiune Valeriu Popa, primarul orășelului Sângera, suburbie a capitalei.
Co-directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Adrian Ermurachi, atrage atenția că obstacolele nu sunt doar administrative. Comunicarea deficitară și lipsa sprijinului public frânează procesul, mai ales în localitățile mici care urmează să fie absorbite.
„Trebuie să conștientizăm că provocarea nu este exclusivă. (…) Sunt multe elemente legate de comunicarea cu cetățenii. (…) Dacă veți merge în localitățile potențiale de a fi absorbite de către localități mai mari, veți vedea că majoritatea populației din aceste localități nu susțin amalgamarea”, a punctat reprezentantul IPRE.
Un alt factor major îl constituie dezechilibrul de resurse dintre localități, care generează reticență din partea celor mai mari.
„În momentul în care este o localitate mare și ai anumite resurse și absorbi o localitatea mică, săracă și fără resurse, este evident că va trebui să împarți resursele tale cu localitatea mică. Acesta este primul interes al localității mari să nu absoarbă localitatea mică. Noi conștientizăm acest lucru și este și firesc”, a adăugat Ermurachi.
Autoritățile susțin că metodologia va fi ajustată pentru a accelera procesul și pentru a încuraja absorbția localităților mici de către centre administrative viabile.
„Urmează ca Guvernul, Cancelaria de Stat, împreună cu Parlamentul să revedem acea metodologie, în etapa imediat următoare, în așa fel încât nu doar localitățile mici să se asocieze între ele. Noi încurajăm ca localitățile mici să fie absorbite de localități mai mari care au și resurse suficiente, resurse umane etc.”, a punctat deputata Larisa Voloh.
Reforma raioanelor, până la alegerile locale din 2027
În comunități persistă, însă, neîncrederea, alimentată de experiențele anterioare ale reformelor administrative.
„Mai sceptici au fost cetățenii din comunele cu care ne propunem să ne amalgamăm, pentru că ei au trecut prin reforma administrativă din 2000 (…), s-a oprit dezvoltarea din moment ce au fost alipiți”, a remarcat Eduard Sturza, primarul comunei Geamăna din raionul Anenii Noi.
Amalgamarea teritorială este privită și ca un test de maturitate instituțională în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit experților, până în 2030, și reforma administrației locale de nivelul doi trebuie decisă politic.
„Cum se vor numi (raioanele – n.r.) nu contează. Dar strategia spune foarte clar că aceste lucruri trebuie să se întâmple la următoarele alegeri locale. Dacă amalgamarea voluntară se întâmplă în cazul administrației publice locale de nivelul I, la cele de nivelul II nu o să existe amalgamare voluntară. Acolo trebuie să existe o decizie politică asumată la nivel de Guvern, ca aceste structuri de nivelul II, raioane care sunt astăzi, să fie amalgamate într-o manieră normativă. Guvernul trebuie să vină cu o viziune. Și acest lucru deja este copt sută la sută, este clar că acest lucru este necesar”, a afirmat Adrian Ermurachi.
Autoritățile și experții sunt de acord că succesul amalgamării va depinde de claritatea viziunii, de stimulentele financiare reale și de implicarea directă a cetățenilor. Miza nu este doar redesenarea hărții administrative, ci capacitatea statului de a construi administrații locale funcționale, capabile să ofere servicii publice mai bune și să se alinieze standardelor europene de viață.
CITIȚI ȘI:
