ANALIZĂ | Votul prin corespondență ar trebui extins și în țări precum Germania, Franța, Italia sau Marea Britanie
Extinderea votului prin corespondență în Germania, Marea Britanie, Franța și Italia, consolidarea capacităților Comisiei Electorale Centrale (CEC), precum și introducerea semnăturii electronice ca instrument de înregistrare sunt principalele recomandări formulate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) într-o notă de poziție, făcută publică pe 23 decembrie, care analizează modul de implementare a votului prin corespondență la ultimele două scrutine naționale.
IPRE mai propune organizarea unor campanii ample de informare în diaspora privind siguranța votului, combaterea dezinformării și protecția datelor personale.
Peste 61% din alegătorii din diasporă au votat în patru state europene
Mihai Mogîldea, autorul analizei, susține că cele patru state europene - Germania, Marea Britanie, Franța și Italia - ar trebui incluse prioritar în mecanismul de vot prin corespondență, întrucât „însumează peste 61.4% din votanții din diasporă care s-au prezentat la urne în 2025.
Totodată, 61% din totalul înregistrărilor prealabile au provenit din aceste state, ceea ce demonstrează că ele nu pot fi excluse din procesul de extindere a votului prin corespondență.
Potrivit aceleiași surse, extinderea geografică este esențială pentru ca mecanismul să devină eficient și relevant.
„Aceste state nu pot fi excluse din procesul de implementare a votului prin corespondență în diasporă și trebuie asigurată, încă de la această etapă, extinderea arealului geografic a votului prin corespondență prin includerea în mod prioritar a Italiei, Marii Britanii, Franței și Germaniei, precum și a tuturor statelor unde votul prin corespondență poate fi implementat cu respectarea standardelor democratice. Costurile medii pentru transmiterea unui vot prin corespondență în statele europene vor fi mai mici decât în Canada sau SUA, din cauza distanțelor sesizabil mai mici față de misiunile diplomatice și consulare, iar potențiala utilizare a acestei metode alternative de către alegători va fi una mult mai mare datorită proporției mai mari a diasporei din aceste state”, cităm din nota de poziție a IPRE.
CEC, în centrul reformei
Un alt pilon important al recomandărilor vizează întărirea capacităților Comisiei Electorale Centrale, în special pe dimensiunile de comunicare publică, IT și securitate cibernetică.
Sursa citată avertizează că promovarea votului prin corespondență și gestionarea platformei de înregistrare trebuie tratate drept priorități strategice, iar „consolidarea capacităților Comisiei Electorale Centrale pe dimensiunile de comunicare, IT și securitate cibernetică” este descrisă drept o condiție esențială pentru prevenirea fraudelor și protejarea procesului electoral.
Totodată, autoritățile sunt îndemnate să aloce resurse suficiente pentru a contracara eventuale atacuri cibernetice care ar putea afecta procesul de înregistrare a alegătorilor din diaspora.
Semnătura electronică și informarea diasporei
Autorul notei de poziție recomandă și includerea semnăturii electronice ca instrument de identificare digitală pentru alegătorii care optează pentru votul prin corespondență.
Deși aceasta nu ar urma să fie singura metodă de înregistrare, directorul adjunct al IPRE subliniază necesitatea promovării active a acesteia în rândul diasporei, pentru a reduce riscurile de fraudă și a moderniza procesul electoral.
De asemenea, documentul insistă asupra campaniilor de informare ample în diaspora, axate pe siguranța votului prin corespondență, combaterea dezinformării, avantajele acestui mecanism, dar și protecția datelor personale ale alegătorilor.
Limitări de securitate
Autorii notei atrag atenția că votul prin corespondență nu poate fi aplicat în state nedemocratice, precum Federația Rusă, din cauza riscurilor de securitate.
Funcționarea corectă a acestui mecanism presupune existența unor servicii poștale independente și de încredere, condiții care nu pot fi asigurate în state cu interferențe dovedite în procesele electorale ale Republicii Moldova.
„Votul prin corespondență trebuie să țină cont de specificul și funcționarea diferitor instituții în țările vizate”, se mai menționează în document.
Menționăm că și Comisia Electorală Centrală (CEC) propune introducerea unui capitol distinct în Codul electoral: „Votarea prin corespondență”. Sugestia a fost formulată în contextul aprobării, în ședința din 22 decembrie, a Raportului privind implementarea parțială a votului prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Autoritatea electorală consideră oportună menținerea acestei metode de vot pentru cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare, în scopul facilitării participării lor la alegeri. Toate provocările întâmpinate și „lecțiile învățate” în cadrul pilotării votului prin corespondență vor fi analizate în cadrul unei conferințe postelectorale, planificată pentru perioada 19 - 20 februarie 2026.
De asemenea, Comisia Electorală Centrală urmează să prezinte un raport și în plenul Parlamentului de la Chișinău.
Votul prin corespondență a fost pilotat în premieră la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie 2024. Legea a fost adoptată pe 26 aprilie 2024, în pofida opoziției, care a contestat-o la Curtea Constituțională, acuzând discriminare prin limitarea aplicării doar în anumite țări.
Țările selectate pentru pilotare au fost SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda – alese pe baza criteriilor precum lipsa secțiilor de vot în apropiere, distanțe mari, servicii poștale fiabile și experiență anterioară cu acest tip de vot.
Raportat la numărul cererilor de înregistrare prealabilă, numărul voturilor exprimate prin corespondență a constituit 1.312 voturi (72.52%) în primul tur și 1.459 voturi (80.65%) în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024.
În cazul alegerilor parlamentare din 2025, înregistrarea prealabilă a fost disponibilă în perioada 3 iunie – 14 august 2025, interval în care s-au înregistrat 2.472 de alegători, cu 24.4% mai mult față de alegerile prezidențiale din 2024.
Cea mai mare creștere a cererilor de înregistrare a fost înregistrată în Statele Unite ale Americii – 1.339 de alegători (+253), urmate de Canada – 641 (+61), Suedia – 161 (+70), Finlanda – 111 (+39) și Islanda – 35 (+9). O scădere a numărului de cereri a fost consemnată în Norvegia, unde s-au înregistrat 99 de solicitări (–32).
Volumul voturilor valabil exprimate la scrutinul parlamentar a fost de 1.892, ceea ce reprezintă 76.5% raportat la numărul total al cererilor de înregistrare prealabilă depuse de alegători.
CITIȚI ȘI:
