Istoricul Andrei Prohin: „Crăciunul este sărbătoarea familiei, dar a căpătat un caracter comercial”
Crăciunul rămâne a fi una dintre cele mai importante sărbători pentru moldoveni, cu obiceiuri care au evoluat de-a lungul timpului, dar care încă definesc spiritul comunității și al familiei. Despre obiceiurile de odinioară, rolul colindatului și transformarea Crăciunului într-o sărbătoare tot mai privată ne-a vorbit istoricul Andrei Prohin.
Unele tradiții asociate Crăciunului s-au pierdut în perioada sovietică, când manifestările religioase erau interzise. Altele au fost depășite de timp, iar astăzi sunt influențate tot mai mult de caracterul comercial al sărbătorii, accentul fiind pus pe cumpărături și oferirea de cadouri. De asemenea, dacă în trecut Crăciunul era o sărbătoare a comunității, astăzi este mai mult o sărbătoare de familie.
„Colindătorii încă de la începutul lunii decembrie învățau colinde. Se pregăteau serios. Exista o ceată de colindători cu diferite responsabilități - cine era responsabil de bani, cine era conducătorul cetei. Iar în noaptea de Ajun colindatul începea de la cele mai importante persoane din sat: de la primar, de la preot. După colindat, din banii adunați se organiza o horă, se tocmeau muzicanți. De asemenea, putea fi făcut un lucru bun pentru comunitate”, a povestit Andrei Prohin.
Potrivit istoricului, și locuințele moldovenilor erau pregătite în mod special de Crăciun: „În trecut, mai era o datină de a așterne paie în casă, în amintirea faptului că Mântuitorul s-a născut în iesle, printre animale. Se mai obișnuia în prima zi de Crăciun, pentru ca să ai spor în toate, să faci anumite lucrări casnice. De exemplu, să văruiești pereții sau să ungi cu lut cuptorul”.
Crăciunul este sărbătorit fie pe 25 decembrie, fie pe 7 ianuarie, iar în unele țări, cum este și R. Moldova, în ambele zile.
„Această diferență a apărut odată cu reforma calendarului. Biserica a acceptat mai târziu, față de calendarul civil, această schimbare. Cei care sărbătoresc pe 25 decembrie o fac conform calendarului gregorian sau civil, iar cei de pe 7 ianuarie, conform calendarului iulian. După Primul Război Mondial, când am fost parte componentă a României, a fost înființată Mitropolia Basarabiei, dar tot de stil vechi. Aceasta, deoarece foarte mulți oameni o percepeau ca o schimbare prea radicală și nu o acceptau”, a spus Andrei Prohin.
Tradițiile populare sunt o moștenire spirituală, ele ne fac mai bogați, a relevat istoricul subliniind că este important să le transmitem generațiilor viitoare.
Din 2013, în R. Moldova și Crăciunul pe stil nou, marcat pe 25 decembrie, este inclus în lista sărbătorilor oficiale.
CITIȚI ȘI:
Alb, roșu sau roze: cum alegem vinul pentru o experiență savuroasă la masa de Crăciun
Frica de Moș Crăciun și întrebările incomode: cum să transformăm sărbătorile într-un moment plăcut
Noapte de Crăciun geroasă: temperaturi resimțite de minus 24 de grade
Mesaje de Crăciun din partea autorităților: „Pace, speranță și încredere în viitor”
