Parlamentul în 2025: Multe ajustări punctuale, puține reforme profunde. Bugetul întârziat și opoziția slabă rămân vulnerabilități legislaturii a XI-a
Activitatea Parlamentului Republicii Moldova în anul 2025 a fost marcată mai degrabă de intervenții punctuale și ajustări de moment, decât de promovarea unor reforme structurale de substanță. Contextul electoral, presiunile externe legate de integrarea europeană și slăbiciunea dezbaterii parlamentare au influențat decisiv modul în care Legislativul și-a exercitat rolul, arată evaluările realizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Promo-LEX și analiza expertului economic Stas Madan.
An electoral, decizii prudente și reforme amânate
Potrivit lui Stas Madan, director de program „Mediu de afaceri și IMM”, în cadrul Expert-Grup, 2025 nu a fost un an al deciziilor politice curajoase, ci unul al evitării conflictelor sociale și al reformelor cu impact direct asupra populației.
„Fiind un an electoral, activitatea parlamentară a fost una mai degrabă de intervenții punctuale decât de susținerea unor reforme structurale profunde sau decizii care să stârnească nemulțumiri semnificative în societate. Deși Guvernul și-a asumat în memorandumul cu FMI adoptarea unor măsuri de consolidare fiscală – eliminarea unor facilități sau majorări de impozite – acestea nu au mai fost realizate, unul dintre motivele pentru care Republica Moldova nu a primit ultima tranșă de finanțare din acordul cu FMI”, a declarat Stas Madan pentru Moldova 1.
Această ezitare este reflectată și în rapoartele Promo-LEX, care constată un număr ridicat de proiecte promovate în regim accelerat, dar cu impact limitat pe termen lung și cu o fundamentare insuficientă.
Parlament „de transpunere” a angajamentelor europene
În 2025, Parlamentul a funcționat preponderent ca un mecanism de adaptare legislativă la angajamentele externe asumate de Republica Moldova, mai ales în contextul parcursului european.
„Activitatea parlamentară a fost influențată tot mai mult de procesul de integrare europeană și de angajamentele externe asumate. În special, vorbim despre Programul național de aderare la Uniunea Europeană pentru anii 2025–2029 și Agenda de reforme din cadrul Planului de Creștere cu UE. Parlamentul a jucat, în principal, rolul de transpunere legislativă, validând proiectele venite de la Guvern pentru a apropia legislația moldovenească de rigorile Pieței Unice”, a explicat expertul.
CRJM observă că această abordare a contribuit la accelerarea armonizării legislative, dar a redus spațiul pentru dezbateri autentice și adaptări reale la contextul intern.
Bugetul – instrument cheie, dar vulnerabilitate politică
Un capitol sensibil al activității parlamentare din 2025 rămâne gestionarea bugetului public. În cursul anului au fost operate două rectificări bugetare, inclusiv așa-numitul „Buget Plus”, adoptate în contextul crizei energetice și al sprijinului financiar european.
„Cele două rectificări bugetare au venit ca răspuns la criza energetică generată de sistarea achizițiilor de energie din stânga Nistrului, dar și pentru a incorpora suportul UE. Totodată, accentul a fost pus mai ales pe cheltuieli sociale, ceea ce este explicabil și prin prisma alegerilor parlamentare din toamnă”, a subliniat Stas Madan.
În același timp, la final de sesiune parlamentară, proiectele bugetelor se află doar în lectura a doua. În condițiile în care bugetele trebuie adoptate în trei lecturi, există riscul ca Republica Moldova să intre în 2026 fără un buget aprobat definitiv – o situație care, potrivit experților, nu este o premieră, dar reduce predictibilitatea și capacitatea de planificare a statului.
Predictibilitate fiscală declarată, dar contrazisă în practică
Deși politica fiscală pentru 2026 a fost aprobată încă din mijlocul anului, un pas apreciat de mediul de afaceri, modificările operate ulterior au creat confuzie.
„Este salutabil că politica fiscală pentru 2026 a fost aprobată din timp, oferind mai multă predictibilitate mediului de afaceri. Chiar și așa, anumite decizii ulterioare, precum amânarea aplicării TVA la autoturisme, care urma să intre în vigoare din 2026, au generat confuzie în rândul populației și al firmelor”, a precizat Madan.
Promo-LEX notează că lipsa unei viziuni coerente și modificările frecvente afectează încrederea în procesul legislativ.
Consultări publice formale și dezbateri slabe
Una dintre cele mai frecvente critici din rapoartele societății civile vizează caracterul formal al consultărilor publice.
„Cea mai mare provocare în promovarea proiectelor socio-economice a rămas caracterul formal al consultărilor publice sau chiar lipsa acestora, precum și promovarea unor inițiative fără o fundamentare solidă. Acest aspect este critic de a fi îmbunătățit pentru a avea politici bazate pe date și fapte”, a avertizat expertul Expert-Grup.
CRJM subliniază că această problemă afectează inclusiv calitatea transpunerii directivelor europene, care necesită adaptare reală, nu doar copiere formală.
Majoritate–opoziție: relație dezechilibrată, dar cu semne de schimbare
Relația dintre majoritate și opoziție a rămas una dezechilibrată în 2025, însă există semnale timide de schimbare după alegeri.
„Un mare minus al legislaturii trecute a fost lipsa dezbaterilor autentice pe subiectele economice. Opoziția a fost extrem de slabă, practic inexistentă, și nu a reușit să provoace partidul de guvernare pe teme de fond. Din acest punct de vedere, noul Parlament pare mai dinamic și, dincolo de manifestările populiste, apar și demersuri cu mai mult conținut”, a declarat Stas Madan.
Expertul își exprimă speranța că viitoarea legislatură va aduce mai mult dialog și puncte de convergență între putere și opoziție, mai ales în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Cea de-a XI-a legislatură a Parlamentului Republicii Moldova, aleasă în iulie 2021, și-a desfășurat activitatea într-un context marcat de crize succesive și de accelerarea parcursului european. Potrivit datelor oficiale, pe durata legislaturii au fost organizate 172 de ședințe plenare, iar Parlamentul a adoptat 1 589 de acte normative, în timp ce 1 967 de proiecte de legi au fost înregistrate în procedura legislativă.
În sesiunea de primăvară 2025, Parlamentul s-a întrunit în 23 de ședințe plenare și a adoptat 260 de acte, dintre care 226 de legi și 34 de hotărâri. Inițiativele legislative au provenit în principal de la deputați (147), Guvern (138) și Președintele Republicii Moldova (28).
Totodată, în perioada 2021–2025, Legislativul a adoptat 139 de acte normative de armonizare cu legislația Uniunii Europene, o parte dintre acestea fiind incluse în Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la UE, confirmând rolul Parlamentului în transpunerea angajamentelor europene asumate de autorități.
Activitatea comisiilor permanente a inclus 1 888 de ședințe, 2 535 de rapoarte, 777 de corapoarte și 5 121 de avize, reflectând un volum ridicat de lucru legislativ
CITIȚI ȘI:
