RETROSPECTIVA 2025 | Victoria democrației în fața amenințărilor hibride rusești
În dificilul an 2025, Republica Moldova a reușit să demonstreze reziliență și maturitate democratică remarcabile în contextul regional tensionat, marcat de război, și sub presiunea unor amenințări hibride fără precedent orchestrate de Moscova.
Sprijinită de prieteni și aliați, Republica Moldova a rezistat cu succes în fața interferențelor Kremlinului, care a investit resurse colosale pentru a influența rezultatele scrutinului parlamentar, a destabiliza țara și a deturna parcursul european.
Votul cetățenilor a consolidat orientarea strategică proeuropeană și stabilitatea politică. Astfel, Republica Moldova intră în 2026 mai rezistentă și cu un mandat clar pentru continuarea reformelor și a procesului de aderare la Uniunea Europeană, asumat de Guvern și majoritatea parlamentară.
Amploarea fără precedent a interferențelor rusești
Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au avut loc într-un moment de cotitură, în care Republica Moldova se pregătea de deschiderea oficială a negocierilor cu Uniunea Europeană pe capitolele de aderare. Miza scrutinului era enormă și depășea granițele țării. O eventuală deturnare a parcursului european ar fi slăbit Ucraina, ar fi complicat poziția UE în Marea Neagră și ar fi compromis ideea extinderii.
În acest context, nu pare deloc surprinzătoare amploarea fără precedent a interferenței Kremlinului, care a folosit întregul arsenal al măsurilor ofensive, începând de la declanșarea crizei energetice și umanitare în regiunea transnistreană și până la ample campanii de dezinformare, scheme sofisticate de finanțare ilegală și corupere electorală.
Autoritățile au identificat cel puțin 10 instrumente prin care Rusia a încercat să destabilizeze Republica Moldova în an electoral, inclusiv prin implicarea crimei organizate, atacuri cibernetice, proteste plătite și sabotarea procesului electoral în diaspora.
Potrivit Chișinăului, Kremlinul țintea să preia controlul total sau parțial asupra puterii Republicii Moldova, investind în politicieni din așa-zisul curent suveranist (pr-orus și eurosceptic), în cei afiliați grupării criminale Șor și în proiecte politice fals proeuropene.
Dezinformarea a ajuns în topul atacurilor hibride
Campaniile agresive de dezinformare au fost principala metodă prin care Rusia a încercat să influențeze scrutinul, declara, la finele lunii august 2025, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu. „Vedem o avalanșă foarte mare de video-uri create cu inteligența artificială, mult mai greu de combătut decât metodele tradiționale de manipulare”, a subliniat Cernăuțeanu, precizând că Rusia aloca sume triple față de cele din alegerile prezidențiale și referendumul din 2024.
La finele lunii aprilie, autoritățile moldovene anunțau că Rusia ar fi investit deja peste 200 de milioane de euro (1% din PIB-ul Republicii Moldova) în campanii de dezinformare desfășurate de rețelele rusești de propagandă „Pravda” și „Matrioșka” pentru a influența alegerile parlamentare din toamnă, a submina încrederea cetățenilor în instituțiile statului și a diviza societatea.
Efortul Rusiei de subminare a arhitecturii democratice a depășit pragul istoric, a constatat și Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, într-o analiză postelectorală. Manipulările și influența malignă ocazionale s-au transformat într-un ecosistem coordonat și industrializat, folosind rețele web de dezinformare, tehnologii phishing, falsificare de documente, pseudo-experți internaționali, pseudo-ONG-uri, eforturile diplomației ruse, actori proxy interni și regionali, aplicații mobile, sondaje sociologice trucate și neautorizate pentru inginerie socială, rețele de conturi inautentice pentru amplificare, reclame plătite pe platforme online, inteligența artificială pentru producere și promovare de conținut, platforme de pseudo-media, deepfake-uri și multe alte metode sofisticate de manipulare.
Amploarea campaniilor de dezinformare a fost dezvăluită și în câteva investigații jurnalistice. Infiltrați în rețeaua clandestină finanțată de Rusia, jurnaliștii de la Ziarul de Gardă și BBC au descoperit cum sute de mercenari din „armata digitală a Kremlinului”, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, încercau să influențeze alegerile parlamentare, inclusiv prin distribuirea pe rețelele sociale a mesajelor și știrilor false care să discrediteze UE, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pe șefa statului, Maia Sandu, procesul electoral, în ansamblu, și să favorizeze opoziția prorusă.
Cu câteva zile înainte de scrutin, prestigioasa publicație Bloomberg a dezvăluit planul secret al lui Putin de a influența alegerile decisive din Republica Moldova care includea recrutarea alegătorilor moldoveni din străinătate, organizarea de proteste și ample campanii de dezinformare.
Neutralizarea operațiunilor de influență
Amploarea operațiunilor hibride nu a putut fi anticipată, însă autoritățile moldovene au părut să fie mult mai pregătite decât la precedentele scrutine. În pofida problemelor structurale care mai persistă în unele domenii, inclusiv în justiție, au fost mobilizate resurse pentru a contracara campaniile de manipulare, inclusiv prin monitorizarea sporită.
Serviciul de Informații și Securitate a continuat să blocheze accesul la zeci de pagini web care distribuiau conținut fals, inclusiv generat de inteligența artificială. La solicitarea autorităților moldovene, platforma TikTok a eliminat peste 134.000 de conturi false și aproape 2 milioane de urmăritori falși în perioada premergătoare alegerilor și a destructurat cinci rețele coordonate, care însumau peste 7.000 de conturi care promovau politicieni proruși și discreditau guvernarea de la Chișinău.
Parlamentul a aprobat mai multe modificări legislative prin care a înăsprit sancțiunile pentru corupția electorală, finanțarea ilegală și falsificarea alegerilor. Oamenii legii au identificat și contracarat rețele de finanțare ilegală și scheme de cumpărare a voturilor prin aplicații mobile precum PSB sau Taito și operațiuni de pregătire a destabilizărilor stradale cu instruiri în Rusia și Serbia.
Au fost efectuate sute de percheziții în dosare de finanțarea ilegală, corupere electorală și dezinformare. Cea mai amplă operațiune a avut loc pe 22 septembrie 2025, cu doar șase zile înainte de scrutin, când oamenii legii au anunțat că au reținut peste 70 de persoane în urma a 250 de percheziții efectuate în dosarul penal vizând pregătirea dezordinilor și destabilizărilor în masă coordonate din exteriorul țării.
Două partide excluse la finalul cursei electorale
Cu două zile înainte de alegeri, formațiunile „Inima Moldovei”, condusă de Irina Vlah, și „Moldova Mare”, a Victoriei Furtună, au fost excluse din cursa electorală pe motiv că primeau finanțări ilegale din Rusia, inclusiv pentru a corupe alegătorii.
Amintim că, Victoria Furtună a ajuns, în iulie 2025, pe lista de sancțiuni a UE împotriva politicienilor moldoveni implicați în acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, iar în septembrie 2025, și în cea a Ucrainei împotriva persoanelor și organizațiilor care „promovează narațiuni proruse” și „justifică agresiunea Rusiei”. Irina Vlah a ajuns, în august 2025, pe lista de sancțiuni a Canadei împotriva activităților de interferență a Rusiei în Republica Moldova, iar Lituania, Polonia, Estonia și Letonia au declarat-o persona non grata pe o perioadă de cinci ani.
Victoria strategică a Europei în fața interferenței rusești
Impunerea sancțiunilor contra „colaboratorilor” Rusiei în Republica Moldova este doar una din măsurile prin care UE și statele membre au sprijinit Republica Moldova în fața riscurilor și amenințărilor hibride, înțelegând miza enormă a scrutinului.
În luna mai 2025, UE a prelungit, până în 2027, Mandatul Misiunii de Parteneriat al Uniunii Europene în Republica Moldova. Lansată în 2023, misiunea și-a consolidat capacitatea de răspuns la crize, a sprijinit aplicarea sancțiunilor și a contribuit la crearea unei Echipe de Răspuns Rapid în Domeniul Cibernetic și Hibrid. În iulie 2025, UE a creat un hub regional al Observatorului European al mass-mediei digitale (EDMO), care a sprijinit Republica Moldova în combaterea dezinformării ruse și asigurarea integrității electorale.
Acordarea în regim de urgență a pachetului de 250 de milioane de euro pentru atenuarea șocurilor crizei energetice și consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova, votul final pentru Planul de Creștere de 1.9 miliarde de euro, primul summit bilateral Republica Moldova – UE, ținut la Chișinău, și multiplele vizete la nivel înalt ale liderilor europeni importanți, precum comisara pentru extindere, Marta Kos, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, președintele României, Nicușor Dan, înainte de alegeri, au subliniat cât de bine înțeleg UE și statele membre miza scrutinului parlamentar.
Victoria proeuropeană a Republicii Moldova a reconfirmat credibilitatea procesului de extindere a UE și a demonstrat că reziliența în fața amenințărilor hibride este posibilă prin determinare internă și sprijin extern.
O victorie strânsă, însă decisivă
Victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare a fost surprinzătoare nu doar pe fondul masivelor interferențe rusești, ci și pentru că Republica Moldova a fost practic singura țară din regiune în care partidul aflat la guvernare nu a plătit electoral și aproape că și-a menținut numărul de mandate în Legislativ, în pofida multiplelor crize pe care le-a avut de gestionat, în ultimii patru ani. Cu 55 de mandate în Parlament, PAS a devenit al doilea partid din istoria Republicii Moldova care a reușit să obțină, în mod repetat, o majoritate parlamentară confortabilă.
În Legislativul constituit, pe 22 octombrie 2025, au mai acces Blocul electoral Patriotic, cu 26 de mandate, Blocul electoral „Alternativa” – 8 mandate, Partidul Politic „Partidul Nostru” și Partidul „Democrația Acasă”, cu câte șase mandate fiecare. Au fost formate șase grupuri parlamentare, după ce Blocul Patriotic s-a divizat. PAS a constituit majoritatea, iar celelalte s-au declarat de opoziție.
Acestui Parlament îi revine obligația „să ducă țara în UE”, obiectiv inclus în Constituție, după referendumul din 2024, a declarat președinta Maia Sandu la ședința de constituire a Legislativului.
„Avem o șansă unică să devenim Parlamentul integrării europene”, a declarat atunci liderul PAS, Igor Grosu, reales în funcția de președinte al Parlamentului.
Finalizarea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană până în anul 2028 este și angajamentul pe care și l-a asumat Guvernul condus de Alexandru Munteanu, care a fost învestit cu votul majorității PAS, pe 31 octombrie 2025.
De la o victorie tactică, la transformare strategică
După ce cetățenii Republicii Moldova au ales ferm viitorul european, succesul tactic din alegeri trebuie urmat de reforme, susțin experții, și de progrese reale în crearea locurilor de muncă, oportunități economice, servicii accesibile, guvernare eficientă, justiție consolidată și combaterea corupției. Nerezolvarea acestor probleme vulnerabilizează democrația Republicii Moldova.
La rândul său, UE, care a ajutat Republica Moldova să reziste războiului hibrid, trebuie să accelereze procesul de extindere , transformând alegerea europeană într-o realitate și mai solidă. Iar sprijinul economic masiv pe care îl acordă trebuie să se reflecte direct în îmbunătățirea condițiilor de viață, consolidând reziliența democratică durabilă.
O altă problemă care nu trebuie neglijată este polarizarea încă profundă a societății, reflectată inclusiv în rezultatele alegerilor parlamentare. Potrivit experților, guvernarea trebuie să se concentreze pe dialogul cu regiunile eurosceptice, în special autonomia găgăuză și regiunea transnistreană.
Operațiunile de influență malignă nu se vor opri
După un eșec usturător și pe măsură ce negocierile de aderare vor avansa, este evident că Moscova va continua să testeze reziliența Republicii Moldova, căutând orice fisură pe care să o exploateze. Obiectivul strategic al Moscovei nu au fost alegerile parlamentare, ci să erodeze democrația, să submineze încrederea în instituții și să deturneze parcursul european.
„Rusia nu își va schimba atitudinea față de Republica Moldova”, declara, pe 2 decembrie 2025, președinta Maia Sandu, comentând anunțul oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare, că se retrage și își oprește toate proiectele „sociale” și politice din Republica Moldova.
„Riscurile nu doar că nu dispar, ci vor crește, pentru că devin mai complexe metodele prin care se intervine. Și nu este vorba doar despre Republica Moldova. Vedem aceeași atitudine față de multe alte state independente, libere și suverane”, afirma șefa statului.
Potrivit experților, retragerea anunțată de Șor reflectă o schimbare de strategie a Kremlinului, după ce tacticile utilizate de rețeaua controlată de oligarh s-au soldat cu eșecuri la ultimele alegeri. Moscova ar intenționa să aplice o altă strategie, mult mai subtilă, schimbând figurile, inclusiv din rândul politicienilor aparent proeuropeni, au atenționat experții.
Lecțiile alegerilor parlamentare
Scrutinul parlamentar a oferit lecții importante nu doar pentru viitorul Republicii Moldova, ci și pentru statele afectate de războiul hibrid al Kremlinului. Experiența Chișinăului a fost o sursă de inspirație pentru UE în elaborarea noului mecanism „Scutul Democrației” contra ingerințelor străine și dezinformării, care urmează să fie implementat în următorii ani pentru a proteja blocul comunitar și țările candidate la aderare.
Potrivit Comisiei Europene, noul Scut va funcționa ca o arhitectură europeană comună de răspuns la interferențele străine și la dezinformare, având la bază trei piloni: protejarea integrității spațiului informațional, consolidarea instituțiilor democratice și a mass-mediei libere, precum și implicarea activă a cetățenilor în viața democratică. Documentul subliniază că Rusia este principala amenințare directă atât pentru țările UE, cât și pentru cele care doresc să adere. „Pe lângă războiul brutal de agresiune împotriva Ucrainei, Rusia își intensifică și atacurile hibride, purtând un război al influenței împotriva Europei”, se arată în planul Comisiei Europene.
Republica Moldova a fost inclusă în noul mecanism european, însă a elaborat și un plan propriu de „consolidare a rezilienței democratice în fața interferențelor electorale”. Planul Consiliului Național de Securitate (CNS) include 24 de măsuri publice și altele secrete, pentru a nu fi exploatate de actori ostili. Măsurile vizează consolidarea securității informaționale, cibernetice și stoparea finanțării ilegale în campaniile electorale, domenii identificate drept vulnerabile în ultimele procese electorale. „Cea mai complicată sarcină” este reziliența informațională, declara președinta Maia Sandu, prezentând planul. Șefa statului a atenționat că interferențele externe se vor intensifica.
CITIȚI ȘI:
