Expertul Andrei Curăraru, la Moldova 1: „Un an cu progrese importante pe dimensiunea integrării europene și a stabilității economice”
Anul 2025 nu poate fi numit „exemplar” pentru Republica Moldova, însă a fost „cu siguranță, mai bun decât ne-am așteptat”, susține expertul în politici publice și securitate Andrei Curăraru. Potrivit acestuia, țara a înregistrat progrese importante, în special pe dimensiunea integrării europene și a stabilității economice, chiar dacă au persistat vulnerabilități serioase, mai ales în justiție și administrația publică.
„Am început negocierile la nivel tehnic cu Uniunea Europeană pe trei clustere, ceea ce este mai mult decât ne-am așteptat, pentru că ne-așteptam să deschidem doar două clustere. Ne dăm seama că acel Plan de Creștere Economică a dat turații și asta a redus inclusiv inflația în anul trecut, iar la anul sperăm să fie o inflație și mai mică. Am avut și mai multe deficiențe, am vorbit despre o ingerință externă destul de mare în alegeri, însă organele de drept s-au descurcat mai bine ca altădată. Aș spune că și cetățenii au fost responsabili, s-au mobilizat masiv la vot, faptul ce a limitat influența cumpărării votului și altor tactici utilizate în aceste alegeri”, a menționat Andrei Curăraru la emisiunea Bună dimineața de la Moldova1.
Expertul a remarcat și transformarea treptată a economiei, cu un accent tot mai mare pe exportul de servicii, ceea ce indică o modernizare și o creștere a calității. Totodată, a evidențiat și semnale pozitive în agricultură.
„Prunele moldovenești au cucerit Europa, sperăm să facă așa toate fructele moldovenești, care merită să se găsească pe rafturile supermarketurilor peste tot. Și aici, mai degrabă vorbim despre o recalibrare a ceea ce înseamnă agricultura din Republica Moldova. Cred că intrăm în 2026 cu un elan. Un elan care trebuie să fie, știți cum se spune, că un pesimist este un optimist informat. Eu spune că, mai degrabă, trebuie să vorbim despre un realist, un om care înțelege că Republica Moldova poate să crească, însă trebuie să contribuim cu toții”, a remarcat Andrei Curăraru .
Justiția – cea mai mare restanță
Cea mai serioasă problemă cu care Republica Moldova intră în 2026 rămâne reforma justiției, afirmă Curăraru. Încrederea în sistem este scăzută, iar până la 70% dintre judecători fie nu trec evaluarea externă (vettingul), fie aleg să părăsească sistemul, orientându-se spre avocatură sau se pensionează. Deși acest proces indică o „curățare din interior”, expertul avertizează că reforma necesită timp.
Această reformă, care în alte state a durat decenii, în Republica Moldova autoritățile și-au propus să o realizeze în patru ani, ceea ce, potrivit expertului, este exagerat de optimist: „ Ar trebui să învețe un pic și parlamentarii noștri cum planifice mai bine”.
Totodată, Curăraru a atras atenția și asupra capacității administrative limitate. Procesul de amalgamare voluntară a localităților nu a produs rezultatele scontate, iar multe sate mici nu pot aplica la proiecte pentru că nu dispun de resurse pentru cofinanțările solicitate. În acest context, expertul consideră necesar un aparat administrativ mai restrâns.
2026 – un an de avânt și un test de foc
Potrivit expertului, ingerințele externe și tentativele de discreditare a reformelor nu se vor opri în 2026. În acest context, Curăraru consideră eficient tandemul format de președintă și premier, cu responsabilități împărțite pe securitate, politică externă și economie.
„Vedem o împărțire interesantă, în care președinta preia partea de securitate și politica externă, iar premierul se concentrează mai mult pe economie și creștere economică. După mine, acest tandem este mai eficient decât să lăsăm totul pe un pol de putere. Eu cred că vom vedea imediat, în luna martie, primele rezultate ale Planului de creștere economică”, a remarcat Curăraru.
Obiective-cheie: locuri de muncă și un nivel de trai mai bun
Un obiectiv esențial rămâne crearea a până la 200.000 de locuri de muncă noi și dublarea salariului mediu pe economie în următorii trei ani. Potrivit expertului, acesta este indicatorul prin care integrarea europeană trebuie să fie resimțită de cetățeanul simplu.
De asemenea, Andrei Curăraru a menționat că sunt necesare trei direcții principale pentru ca Republica Moldova să poată vorbi, la sfârșitul anului 2026, despre succese reale: creștere economică susținută, securitate consolidată prin reziliență democratică și o diplomație „smart”, capabilă să demonstreze în capitalele europene că Republica Moldova merită statutul de stat membru al Uniunii Europene.
CITIȚI ȘI:
