Iranul, zguduit de proteste naționale și blackout de internet. Autoritățile vorbesc despre dialog, dar intervin în forță
Iranul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, confruntându-se simultan cu o criză economică profundă, tensiuni sociale extinse și presiuni externe fără precedent. Protestele izbucnite la finalul anului trecut au evoluat rapid din manifestații economice într-o contestare directă a sistemului politic al Republicii Islamice.
Demonstrațiile au început luna trecută în Teheran, după prăbușirea accentuată a monedei naționale, și s-au extins între timp în toate cele 31 de provincii ale Iranului. Deși amploarea protestelor nu a atins nivelul manifestațiilor din 2022–2023, declanșate de moartea tinerei Mahsa Amini în custodia poliției morale, actualul val de nemulțumire este considerat unul dintre cele mai serioase din ultimii ani.
Primele proteste au fost inițiate de comercianții din Marele Bazar din Teheran, revoltați de deprecierea rapidă a rialului și de scumpirea importurilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii sociale, fiind dominate în prezent în special de bărbați tineri, spre deosebire de protestele din 2022–2023, când femeile și fetele au avut un rol central.
Internet blocat și apeluri din exil
În paralel cu extinderea protestelor, Iranul a instituit un blackout aproape total al internetului la nivel național, măsură confirmată de organizația de monitorizare NetBlocks, care a precizat că restricțiile impuse joi s-au extins și în cursul zilei de vineri, transmite Bloomberg.
Blocarea comunicațiilor a coincis cu apeluri din străinătate pentru intensificarea protestelor, lansate de Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului, înlăturat de la putere în Revoluția Islamică din 1979.
„Nu se prăbușește doar rialul, ci și încrederea”
„Prăbușirea nu este doar a rialului, ci și a încrederii”, a declarat Alex Vatanka, director al Programului pentru Iran din cadrul Middle East Institute de la Washington.
Autoritățile iraniene încearcă să mențină o abordare dublă: pe de o parte, recunosc că protestele legate de dificultățile economice sunt legitime și promit dialog; pe de altă parte, unele manifestații sunt dispersate cu gaze lacrimogene, în contextul unor confruntări violente în stradă. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, cel puțin 40 de persoane au murit, iar peste 2.200 au fost arestate de la începutul manifestațiilor.
La aproape cinci decenii de la Revoluția Islamică, conducerea religioasă a Iranului se confruntă cu dificultăți tot mai mari în a reduce decalajul dintre prioritățile regimului și așteptările unei societăți tinere.
„Vreau doar o viață normală și pașnică. În schimb, conducerea insistă pe programul nuclear, pe sprijinirea grupărilor armate din regiune și pe ostilitatea față de Statele Unite”, a declarat pentru Reuters Mina, o tânără de 25 de ani din provincia Lorestan. „Poate că aceste politici aveau sens în 1979, dar nu și astăzi. Lumea s-a schimbat”, a spus tânăra.
Nemulțumiri față de prioritățile externe ale Teheranului
În timpul protestelor, numeroși manifestanți își exprimă frustrarea față de sprijinul acordat de Teheran grupărilor armate din Orientul Mijlociu, scandând lozinci precum „Nu Gaza, nu Liban, viața mea pentru Iran”.
Influența regională a Iranului a fost slăbită în ultimele luni de loviturile Israelului asupra aliaților săi, inclusiv Hamas, Hezbollah, rebelii Houthi și milițiile din Irak, dar și de înlăturarea aliatului sirian Bashar al-Assad.
Imagini din stradă și revoltă simbolică
Imagini video verificate de Reuters arată confruntări între protestatari și forțele de securitate în Teheran, dar și marșuri în orașe precum Abdanan, din provincia Ilam. În Mashhad, al doilea oraș ca mărime al Iranului, manifestanții au fost surprinși dărâmând și rupând un steag iranian, într-un gest simbolic de contestare a autorităților.
Într-un alt clip, neconfirmat oficial, tineri sunt văzuți părăsind o seminarie religioasă din Gonabad pentru a se alătura mulțimii, într-un gest interpretat ca un semn de sfidare la adresa clerului.
Discurs așteptat al liderului suprem
În acest context tensionat, televiziunea de stat iraniană a anunțat că Ali Khamenei urmează să susțină un discurs în care va aborda ceea ce autoritățile descriu drept „acțiuni teroriste” în țară. Reacția liderului suprem este așteptată cu interes, în condițiile în care protestele reprezintă una dintre cele mai serioase provocări la adresa regimului din ultimii ani.
Analiștii avertizează că, deși sistemul clerical a supraviețuit în trecut prin represiune și concesii tactice, această strategie pare să își atingă limitele. „Schimbarea pare inevitabilă; prăbușirea regimului este posibilă, dar nu garantată”, afirmă Alex Vatanka, director al Programului pentru Iran din cadrul Middle East Institute din Washington.
În interiorul Iranului, opiniile sunt împărțite inclusiv în privința unei eventuale intervenții externe. Mulți critici ai regimului resping însă această perspectivă. „Nu vreau ca țara mea să mai fie bombardată. Oamenii au suferit destul. Vrem pace și relații normale cu lumea, dar fără Republica Islamică”, a declarat un bărbat de 31 de ani din Isfahan.
CITIȚI ȘI:
