Bugete întârziate cu 50 de zile: experții avertizează asupra riscurilor pentru parcursul european al Republicii Moldova

Legile bugetare continuă să fie aprobate cu întârziere și examinate într-un ritm accelerat, fără consultări publice suficiente, fapt care subminează credibilitatea bugetului și poate afecta calendarul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Avertismentul vine din partea unor experți independenți de la Chișinău.
Carențele evidențiate într-o notă de poziție prezentată în cadrul proiectului „Societatea civilă pentru integrarea europeană” reflectă, în principal, creșterea numărului de rectificări bugetare și slăbirea disciplinei fiscale, precum și diferențe semnificative între veniturile și cheltuielile efectiv executate și cele aprobate inițial.
O inițiativă a deputaților de modificare a actelor normative din domeniul bugetar-fiscal a ajuns la Guvern în luna decembrie 2025, cu depășirea termenelor legale și fără asigurarea consultărilor publice necesare.
„Guvernul a aprobat avizul la acel proiect de lege, care a fost votat în Parlament în lectura a doua la 29 decembrie 2025, concomitent cu legile bugetului pentru anul 2026, sau cu 5.5 luni mai târziu decât prevede cadrul legal”, precizează experții.
Totodată, legile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2026, pentru al doilea an consecutiv, au fost aprobate de Guvern și prezentate Parlamentului cu 50 de zile mai târziu decât prevede legislația.
„Respectiv, aceste legi bugetare anuale au fost examinate și aprobate într-un ritm accelerat, în 25 de zile calendaristice, față de maximum 45 de zile alocate de calendarul bugetar. În asemenea circumstanțe, este evident că au fost afectate cerințele de transparență, iar modificările propuse de Parlament ar fi trebuit, la rândul lor, să treacă prin procedura de consultare publică”, se arată în analiză.
Experții mai atrag atenția că deficitul bugetului public național, raportat la Produsul Intern Brut, a depășit semnificativ în ultimii ani limita prevăzută de lege, de 1.6–2.3 ori. Ultima dată când pragul de 2.5% a fost respectat a fost în anul 2021.
Reforma managementului finanțelor publice, asumată de autorități prin Strategia pentru anii 2023–2030, presupune consolidarea procesului de planificare, execuție și raportare a finanțelor publice, în conformitate cu cerințele de aderare la UE. O planificare bugetară mai riguroasă și un control mai strict al execuției cheltuielilor sunt prevăzute și în Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025–2027, susținut de Uniunea Europeană cu 1.9 miliarde de euro.
În acest context, autoritățile sunt îndemnate să asigure transparența procesului bugetar prin organizarea unor consultări publice ample privind politicile bugetar-fiscale. De asemenea, Guvernul și Parlamentul ar trebui să respecte calendarul bugetar la toate etapele procesului și să se încadreze în limitele legale privind deficitul bugetar și modificarea legilor bugetare anuale.
CITIȚI ȘI: