Digitalizarea devine motorul creșterii economice în R. Moldova: „Putem depăși prognoza de 4% și chiar atinge 8%”
Republica Moldova a atins, în anul 2025, un prag istoric, în momentul în care exportul de servicii l-a depășit pe cel de mărfuri. Această performanță urmează a fi valorificată, pentru a asigura o tranziție armonioasă de la o economie de consum la una creativă, afirmă Michelle Iliev, secretara de stat de la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED).
Pentru anul 2026, R. Moldova și-a propus să promoveze o economie bazată pe talent și pe tehnologii, a precizat Michelle Iliev.
„Vom avea primul hub digital în Republica Moldova, care va ajuta companiile să inoveze, să înțeleagă, să le consulte: ce fel de tehnologii pot integra pentru a-și crește productivitatea și cum pot crește exportul de servicii sau de bunuri”, a explicat secretara de stat, pe 16 ianuarie, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova1.
Comisia Europeană a oferit un grant de un milion de euro pentru următorii trei ani, bani care vor fi folosiți pentru a instrui companiile mici și mijlocii, astfel încât acestea să înțeleagă care sunt mecanismele de aplicare și sursele financiare pe care le oferă Comisia Europeană, a adăugat Iliev.
Reprezentanta MDED a subliniat că principalul obiectiv al programului este informarea companiilor despre posibilitățile de finanțare existente. Deja sunt deschise apeluri prin „Moldova Creativă” sau „Creative Europe”, iar fondurile disponibile pot fi accesate de întreprinderile din domeniul agriculturii, cel medical, media și din alte sectoare pentru dezvoltarea afacerilor.
Al doilea obiectiv vizează oferirea de asistență practică în aplicarea la proiecte și utilizarea instrumentelor financiare puse la dispoziție de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), inclusiv granturi pentru transformare digitală, start-upuri și inovații digitale, precum și identificarea altor surse financiare necesare.
„Facem asta de mult timp, dar acum le concentrăm într-un singur loc și va fi acest hub, un consorțiu cu mai multe asociații și instituții atât private, cât și de stat, care vor putea, fiecare cu know-how-ul său, să ofere o asistență mult mai complexă decât ceea ce facem. În plus, vor avea acces la o rețea internațională, la o rețea europeană. Deci, cum am mai spus anterior, ne integrăm înainte de integrarea propriu-zisă. Cea digitală deja se întâmplă”, a remarcat Iliev.
În contextul digitalizării, Republica Moldova urmărește și trecerea de la outsourcing-ul IT către dezvoltarea de produse proprii. Potrivit secretarei de stat, sectorul IT, ajuns la maturitate, poate stimula creșterea economică prin inovare și dezvoltarea de produse.
„Produsele ne vor stimula inovația și ele reprezintă elementul-cheie pentru o creștere economică mai rapidă. Cu aportul tehnologic, putem depăși prognoza de 4% creștere economică și chiar atinge 8%”, a precizat Iliev.
Digitalizarea se extinde în toate sectoarele economice și este susținută de noi mecanisme legislative, cum este conceptul de lege Sandbox. Aceasta oferă companiilor spațiu sigur pentru testarea tehnologiilor nereglementate, reducând riscurile și încurajând investițiile. În prezent, legea funcționează în domeniul energetic, iar în viitor va fi extinsă pentru tehnologiile inovatoare, oferind acces la finanțări europene de 220 de milioane de euro și poziționând R. Moldova printre primele trei țări europene cu un astfel de mecanism, chiar dacă nu este membră a Uniunii Europene.
Un alt pas important este „legea freelancerilor”, intrată în vigoare pe 1 ianuarie 2026, care le permite tinerilor creativi să devină rezidenți fiscali responsabili și să contribuie la bugetul public, beneficiind în același timp de asigurare socială și medicală.
„Ieri-seară și astăzi-dimineață (16 ianuarie - n.r.), erau deja peste 300 de freelanceri înregistrați. Ne concentrăm în special pe domeniile IT și industriile creative, deoarece aceștia lucrează pe piețe internaționale și până acum nu erau în vizorul fiscului sau al economiei”, a explicat Michelle Iliev.
În ceea ce privește stimularea cercetării și inovării, secretara de stat a subliniat rolul European Digital Hub, un instrument care oferă consultanță și sprijin companiilor mici și celor aflate la început de drum. Pentru firmele mai mature, ministerul va implementa instrumentul FIMAP, oferind mini-granturi pentru cercetare și inovare, iar fondul de inovații, în colaborare cu Moldova Innovation Technology Park, va completa ecosistemul de sprijin.
Parcursul unui tânăr antreprenor în acest ecosistem nu depinde doar de ideea inovatoare, ci și de viteza și curajul de a accesa resursele disponibile.
„Nu trebuie să stai prea mult pe loc. Suntem o țară mică, iar instrumentele sunt gândite astfel încât oricare tânăr, fie că a dezvoltat o dronă revoluționară sau are deja o companie matură, să poată accesa resursele necesare pentru a inova”, a afirmat Iliev.
Secretara de stat a reamintit, în context, programul FAIMA, destinat utilizării inteligenței artificiale, care va sprijini companiile și administrația publică în optimizarea serviciilor și reducerea birocrației. Secretara de stat a menționat că deja se discută cu Agenția Serviciilor Publice și Ministerul Finanțelor pentru integrarea AI în registrele mari de date și fluxurile financiare, iar implementarea proiectelor concrete este estimată pentru primul semestru al anului 2026. Totodată, autoritățile pregătesc un program guvernamental dedicat AI și inovațiilor, care urmează să fie adoptat până în luna iunie.
„Despre acesta vom putea vorbi spre sfârșitul primului trimestru sau prin mai - iunie, când vom avea deja rezultate sau proiecte care vor fi aplicabile, dar cu siguranță este o prioritate. Urmează să venim și cu un program dedicat AI și inovațiilor. Vrem să reușim să-l votăm în Guvern până în luna iunie, când vor avea Digital Summit”, a conchis Michelle Iliev, la Moldova 1.
CITIȚI ȘI:
