Soluția experților pentru ca R. Moldova să-și diminueze deficitul balanței comerciale: Să exporte produse finite în loc de materie primă
R. Moldova ar trebui să devină exportator de produse finite, dacă vrea să-și redreseze structura și calitatea exporturilor. Statul nostru exportă floarea-soarelui și rapiță, dar pierde milioane de dolari pentru că nu procesează materia primă, fapt ce i-ar permite să vândă mai mult ulei peste hotare, afirmă experții.
Expertul economic Veaceslav Ioniță a remarcat că exporturile de bunuri au înregistrat, în 2025, o „revenire impresionantă”, urcând de la minimul istoric de 790 de milioane de dolari la 1.25 de miliarde de dolari într-un singur trimestru, ceea ce reprezintă o creștere de 235 de milioane de dolari.
„Asta demonstrează că exporturile noastre au luat-o, după o cădere lungă de peste doi ani și jumătate, spre o creștere foarte frumoasă, ceea ce este impresionant”, a precizat expertul, într-un podcast difuzat pe 16 ianuarie.
Pe de altă parte, Ioniță atrage atenția că structura acestei creșteri este vulnerabilă.
„Acum, întreaga creștere a exporturilor de bunuri se datorează aproape 100% agriculturii. Într-un singur trimestru, exporturile au crescut cu 235 de milioane de dolari, dintre care 102 milioane de dolari sunt reprezentate de floarea-soarelui și rapiță, 79 de milioane de dolari - de cereale, 23 de milioane de dolari - de fructe și 19 milioane de dolari - de ulei”, a precizat Ioniță.
Expertul a subliniat că această evoluție scoate în evidență vulnerabilitatea structurii economice a țării.
„Creșterea este asigurată aproape în totalitate de materie primă și doar 10% provin din industria produselor alimentare. Este regretabil că exportăm materie primă și nu produse cu valoare adăugată. Dacă anterior Republica Moldova exporta 70 - 80% produse alimentare procesate și doar 20% materie primă, acum proporția s-a inversat, ceea ce afectează grav industria agroalimentară și de procesare”, a explicat expertul.
Această realitate se reflectă și în balanța comercială a produselor alimentare. Pentru prima dată în istorie, Republica Moldova va încheia 2025 cu un deficit de aproape 300 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă că exportăm mai puțin decât importăm.
În același timp, importurile totale au depășit 10 miliarde de dolari, iar deficitul balanței comerciale a atins un nivel record de 6.7 miliarde de dolari la sfârșitul anului.
„Chiar dacă exporturile de bunuri încep să se recupereze, această recuperare nu este de calitatea pe care ne-am dorit-o. Agricultura ne salvează, dar rămâne vulnerabilă la condițiile climatice. De exemplu, putem exporta floarea-soarelui și rapiță, dar pierdem 300 de milioane de dolari din exportul de ulei, pentru că nu procesăm materia primă în interior”, a exemplificat Ioniță.
Expertul a adăugat că Guvernul trebuie să conștientizeze nevoia transformării Republicii Moldova într-un exportator de produse finite, cu valoare adăugată, pentru a asigura o creștere economică sustenabilă și o industrie agroalimentară solidă.
Exportul de servicii l-a depășit pe cel de bunuri
Republica Moldova a înregistrat, în 2025, un salt istoric în comerțul extern: pentru prima dată, exporturile de servicii au depășit valoric exporturile de bunuri, iar volumul total al exporturilor de bunuri și servicii a ajuns la 6.6 miliarde de dolari. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, datele oficiale pentru întregul an, care încă nu au fost estimate, ar putea depăși valoarea de șapte miliarde de dolari.
Exporturile de servicii au crescut cu 780 de milioane de dolari, astfel că nivelul total s-a egalat cu cel din 2022, însă structura exporturilor s-a schimbat radical.
Ioniță a subliniat că exporturile de servicii cresc stabil chiar și în perioade de criză, în timp ce exporturile de bunuri au avut o scădere prelungită și abia acum înregistrează revenirea.
„În trimestrul III, exportul de servicii a ajuns la 46% din totalul exporturilor. În trecut, ponderea era stabilă la 33%. Aceasta arată că Republica Moldova demonstrează o creștere foarte puternică a exportului de servicii, ceea ce bucură”, a spus expertul.
Potrivit datelor prezentate de Ioniță, exportul de bunuri a atins, în trimestrul II, cel mai mic nivel din ultimii patru ani – 790 de milioane de dolari – dar în trimestrul III s-a recuperat la 1.25 de miliarde de dolari.
De asemenea, Ioniță a atras atenția că evaluarea exporturilor trebuie raportată la Produsul Intern Brut (PIB), pentru că dolarul din 2025 nu este comparabil cu cel din 2022. În trecut, exporturile Moldovei reprezentau până la 52% din PIB (1995), dar au scăzut în anii următori, atingând un minim istoric de 30% în 2009. În 2022, indicatorul a urcat la 45.5%, dar acum s-a stabilizat la 34.5%. Raportat la PIB, exporturile de bunuri au scăzut cu 0.9%, iar exporturile de servicii au crescut cu 0.9%, ajungând la maximul istoric de aproape 16% din PIB.
Expertul a detaliat și structura exporturilor de servicii.
„Pe primul loc sunt călătoriile și transportul de pasageri – un miliard de dolari. Urmează serviciile IT, cu 790 de milioane de dolari, pe care le vom depăși cu certitudine în acest an, pentru prima dată peste 800 de milioane de dolari. Transportul s-a stabilizat la 578 de milioane de dolari, iar turismul intern și călătoriile charter continuă să crească. Serviciile pentru afaceri au înregistrat o creștere semnificativă, ajungând aproape la 300 de milioane de dolari, iar serviciile de sănătate și instruire au depășit 80 de milioane de dolari, peste estimările optimiste de la începutul anului”, a spus Ioniță.
Potrivit expertului, această evoluție arată că Republica Moldova are un potențial real de dezvoltare a sectorului serviciilor, care poate compensa vulnerabilitățile exporturilor de bunuri și poate contribui la stabilitatea economică a țării.
**CITIȚI ȘI: **
