UE pornește finanțarea SAFE: România primește peste 16 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură
Comisia Europeană a aprobat primele planuri naționale de apărare pentru finanțare prin instrumentul „Acțiunea de securitate pentru Europa” (SAFE) deschizând calea pentru acordarea de împrumuturi europene destinate consolidării securității. În acest prim val sunt incluse Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia și România.
Decizia marchează o etapă importantă în eforturile Uniunii Europene de a-și întări capacitatea de apărare într-un context de securitate tot mai fragil la granițele sale estice. România se numără printre cei mai mari beneficiari ai programului, cu o alocare provizorie de 16.68 miliarde de euro, a doua ca mărime din Uniune, după Polonia.
„O veste foarte bună pentru România”
Președintele României, Nicușor Dan, a salutat decizia Comisiei Europene, subliniind importanța strategică a finanțării.
„Decizia Comisiei Europene de a aproba aplicația României pentru finanțare prin instrumentul SAFE este o veste foarte bună. Acești bani sunt pentru achiziții, proiecte și investiții esențiale de securitate pe care România oricum le avea în vedere, dar pe care le-ar fi finanțat singură la costuri mult mai mari”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a subliniat că fondurile europene vor accelera revitalizarea industriei naționale de apărare, vor contribui la crearea de locuri de muncă bine plătite și la modernizarea infrastructurii, inclusiv a proiectelor majore din estul României.
Mesaj clar de la Bruxelles
Președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană a făcut în ultimul an progrese fără precedent în domeniul apărării.
„Cartea albă și foaia de parcurs pentru Pregătire 2030 au permis statelor membre să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro pentru apărare. Această sumă include 150 de miliarde de euro pentru achiziții comune – SAFE. Am aprobat acum un prim lot de planuri SAFE pentru opt state membre. Este urgent ca acestea să fie aprobate de Consiliu pentru a permite o plată rapidă”, a declarat Ursula von der Leyen.
Unde ajung banii României?
Pentru România – și pentru regiunea de est a Uniunii, inclusiv Republica Moldova – această decizie reprezintă un semnal politic și strategic clar: Uniunea Europeană investește coordonat în propria securitate, iar flancul estic devine o prioritate explicită în arhitectura de apărare a Europei.
Autoritățile de la București au anunțat că finanțarea SAFE are trei direcții majore. Prima este apărarea propriu-zisă. România va putea planifica pe termen de cinci ani achiziții de tehnică militară, va dezvolta capacități proprii de producție și va deveni parte a lanțurilor valorice europene din industria de apărare.
A doua este componenta bugetară. Achizițiile vor fi plătite din împrumuturile SAFE, fără presiune imediată asupra bugetului național, într-un context economic dificil pentru toate statele europene.
A treia este infrastructura strategică, inclusiv proiecte cu utilizare civilă și militară. Printre ele se regăsesc tronsoane-cheie din estul României: Autostrada A7 și A8, legături directe spre Iași, Pașcani, Suceava și Ungheni.
De ce contează pentru Republica Moldova
Pentru Republica Moldova, decizia are o dimensiune regională clară. Investițiile în infrastructura din estul României înseamnă: conexiuni mai rapide cu Uniunea Europeană, mobilitate civilă și logistică sporită, un plus de stabilitate și securitate la frontiera estică a UE.
În același timp, SAFE permite participarea țărilor candidate și partenere, inclusiv a Ucrainei, la achiziții comune, ceea ce integrează treptat regiunea într-un ecosistem european de securitate.
Ce presupune finanțarea SAFE
SAFE este un instrument financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget total de 150 de miliarde de euro, creat pentru a permite statelor membre să investească rapid în apărare prin împrumuturi pe termen foarte lung, cu dobânzi reduse.
Banii nu sunt granturi, ci credite avantajoase, cu perioade de grație de până la 10 ani și maturități care pot ajunge la 40–45 de ani. Diferența majoră față de împrumuturile clasice este costul mult mai mic și coordonarea europeană a achizițiilor.
Nivelurile de finanțare pentru fiecare țară au fost stabilite provizoriu în septembrie, pe baza principiilor solidarității și transparenței. O cotă de 1.18 miliarde EUR au fost alocate Ciprului, iar 16.68 miliarde EUR sunt alocate provizoriu României.
Acest grup de 8 state membre are dreptul la aproximativ 38 de miliarde EUR după semnarea acordurilor de împrumut. Aceste fonduri vor oferi un impuls vital capacităților strategice acolo unde acestea sunt cele mai necesare.
Regulamentul SAFE a fost adoptat la 27 mai 2025, ca parte a Readiness 2030, un pachet ambițios în domeniul apărării care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula o creștere a investițiilor în capacitățile de apărare.
SAFE va permite statelor membre să își mărească imediat și masiv investițiile în domeniul apărării prin achiziții comune de la industria europeană de apărare, concentrându-se pe capacitățile prioritare.
Acest lucru va contribui la asigurarea interoperabilității, previzibilității și reducerii costurilor pentru o bază industrială europeană puternică în domeniul apărării. Ucraina și țările AELS/SEE vor putea participa la achiziții comune și va fi posibil să se cumpere de la industriile lor.
SAFE va permite, de asemenea, țărilor aderente, țărilor candidate, țărilor potențial candidate și țărilor care au semnat parteneriate de securitate și apărare cu UE să se alăture achizițiilor comune și să contribuie la cererea agregată. Acestea pot, de asemenea, să negocieze acorduri specifice, reciproc avantajoase, privind participarea industriilor lor respective la astfel de achiziții.
După finalizarea evaluării Comisiei, Consiliul are acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta deciziile de punere în aplicare. Odată aprobate, Comisia va finaliza acordurile de împrumut, primele plăți fiind preconizate să înceapă în martie 2026.
CITIȚI ȘI:
- România lansează licitația pentru ultimul tronson al Autostrăzii Unirii A8 până la frontiera cu R. Moldova
- Autostrada Unirii trece Prutul: 5 km de autostradă în Republica Moldova și pod cu vamă comună la Ungheni
- „Podul de Flori” de la Ungheni avansează pe ambele maluri ale Prutului: primul pod la nivel de autostradă între R. Moldova și România
- Investiții masive în apărare și infrastructură: România, pe locul doi după Polonia
