Corespondență Sabina Fati | România la Davos: între UE și SUA
Trei miniștri români și un consilier prezidențial participă la Forumul Economic de la Davos care se desfășoară sub tema „Un spirit de dialog”. Subiectul pare mai degrabă ironic într-o lume care a deschis anul 2026 sub zodia conflictelor și în care Bucureștiul continuă să balanseze între principiile europene și diplomația dură a Casei Albe.
România va fi prezentă la Davos prin ministra de Externe, Oana Țoiu, care merge acolo alături de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, plus consilierul prezidențial pe probleme economice și sociale, Radu Burnete.
Foarte rar președinții sau șefii de Guvern ai României au mers la Davos să transmită mesaje puternice. Ion Iliescu a fost unul dintre ei.
Anul acesta e cu atât mai complicat pentru oficialii de la București, fiindcă, deși România e trup și suflet de partea Uniunii Europene, rămâne în același timp angajată pe Axa București-Washington, la fel de mult ca în anii trecuți. Declarațiile și semnalele oficiale arată că în Criza Groenlandei, Bucureștiul nu e de partea europenilor care încearcă să apere insula daneză de anexarea americană.
Practic, președintele român, Nicușor Dan a precizat ieri că e „profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici cu privire la evoluțiile recente”, adăugând că „trebuie să reluăm discuțiile directe între noi, la nivelurile diplomatice corespunzătoare”.
Președintele României pare să pună semnul egal între SUA care amenință Danemarca și statele europene care fac zid în jurul ei și care au fost atenționate de Donald Trump că vor suporta sancțiuni economice drastice, dacă rămân pe aceeași poziție. E vorba de cele opt state - Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos, Finlanda, plus, evident, Danemarca - care s-au aliniat de partea danezilor.
Prezența președintelui român la Davos ar fi, deci, prea puțin utilă, în măsura în care Bucureștiul nu are nicio opinie clară în privința politicii antieuropene duse de Casa Albă. Politica externă a țării, după cum a explicat, pe 18 ianuarie, la Antena 3, consilierul prezidențial pentru probleme de securitate, Marius Lazurca, „urmărește strict interesele naționale”, iar eventualele asemănări cu pozițiile altor state sunt „pure coincidențe”. Nu e prea clar însă care sunt interesele naționale în acest moment. Se poate înțelege că România rămâne loială partenerului său strategic, câtă vreme Statele Unite mențin trupe în România și se păstrează scutul antirachetă de la Deveselu, care a trecut formal sub umbrela NATO, dar care e administrat de militari americani.
România are proprii săi trimiși la Davos pentru a răspunde, din punctul de vedere al propriilor interese, cum vede traseul său viitor din punct de vedere al politicii externe, al provocărilor economice și energetice. Practic, ministra de Externe ar putea vorbi în paralel despre atașamentul european și cel atlantist, încercând să găsească o punte de legătură ținând cont și de rezultatele Raportului privind riscurile globale, publicat înaintea începerii Forumului de la Davos. În acest document, „incertitudinea este tema definitorie a perspectivei riscurilor globale în 2026”. Această incertitudine ține pe loc și România, fiindcă Bucureștiul mizează pe împăcarea transatlantică și pe oprirea sau chiar terminarea războiului din Ucraina.
Raportul sub care încep discuțiile de la Davos include un sondaj la care au participat 1.300 de experți din toată lumea și care au analizat perspectivele riscurilor globale. Aproape 60% dintre acești experți anticipează o perspectivă turbulentă, dacă nu de-a dreptul furtunoasă, în următorii 10 ani. 40% văd o instabilitate dură în următorii doi ani, în vreme ce 32% - pe o durată de 10 ani.
România nu are nicio analiză care să prevadă o instabilitate profundă în următoarea perioadă, cu toate că în interiorul țării crizele se țin lanț, la graniță războiul intră în al cincilea an, iar societatea se radicalizează de la o lună la alta. Țara suportă deja crize suprapuse, mai ales că nu există încă niciun raport explicativ după eșecul alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, când candidatul Moscovei, Călin Georgescu, a câștigat alegerile în primul tur, folosind ecuații sofisticate pe rețelele sociale.
CITIȚI ȘI:
