Ministerul Muncii și Protecției Sociale a dispus reforme instituționale la Inspecția Muncii pentru a combate munca la negru
Fiecare al patrulea moldovean lucrează la negru, iar domeniile în care sunt raportate oficial cele mai multe încălcări sunt: construcțiile, agricultura și comerțul. Pentru a combate fenomenul, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a dispus reforme instituționale la Inspecția Muncii, printre care digitalizarea și penalizarea angajatorilor.
Potrivit Inspectoratului de Stat a Muncii controalele, inclusiv cele inopinate ce fac în baza sesizărilor, iar cea mai gravă și frecventă încălcare constatată este angajarea fără contracte de muncă.
„Vin o serie de încălcări legate de calcularea și achitarea salariului, sunt încălcări legate de timpul de muncă și timpul de odihnă. Fenomenul există și va exista mai mult timp până când nu va spori conștientizarea, sensibilizarea și percepția că securitatea și sănătatea în muncă trebuie să fie prima”, spune directorul adjunct al ISM, Igor Ciloci.
„Noi nu avem de gând să afectăm pe nimeni, dar totodată ne gândim că concurența loială este un obiectiv și toți trebuie să fie în aceleași condiții. Trebuie să se găsească anume acei care de mulți ani practică această activitate”, a declarat Vladisla Caminschi de la Confederația Patronatelor.
Potrivit Ministerului Muncii, reforma Inspecției Muncii presupune digitalizarea întregului proces, dar și posibilitatea ca inspetorii să aplice sancțiuni direct angajatorilor.
„Munca la negru este de fapt o componentă a concurenței neloiale cei care angajează oamenii fără a plăti contribuții sunt avantajați pentru că au costuri mai mici. Este un proces de educare, un proces continuu. Nu se poate rezolva problema peste noapte, dar trebuie să avem indicatori foarte concreți de rezultat”, susține ministrul Muncii, Marcel Spataru.
Potrivit datelor oficiale, în fiecare an se constată peste 80 de cazuri de angăjări la negru, iar în 2021 doar două companii au fost sancționate de Inspecția Muncii.
