Ieșirea R. Moldova din CSI, un gest „politic și simbolic”: Ce pârghii de influență asupra Chișinăului îi mai rămân Rusiei
Intenția autorităților de la Chișinău de a denunța acordurile de bază ale Comunității Statelor Independente (CSI) marchează, din punct de vedere juridic, ieșirea definitivă a Republicii Moldova dintr-o structură considerată de experți mai degrabă simbolică. Potrivit analiștilor, această mutare nu schimbă substanțial raportul real de forțe, întrucât principalele pârghii de influență ale Federația Rusă s-au diminuat considerabil în ultimii ani, rămânând active, în special, instrumentele de ordin ideologic și cele specifice războiului hibrid.
Influența economică a Moscovei asupra R. Moldova este astăzi una limitată, iar impactul ieșirii din CSI este mai degrabă politic și simbolic, decât unul cu efecte directe asupra cetățenilor sau economiei.
„Cred că vorbim, în primul rând, despre pârghii ideologice, deoarece capacitatea de influență economică s-a redus la o minoritate absolută de pârghii în ceea ce privește anumite categorii sensibile, dar mai puțin importante, cum ar fi exportul de mere. În același timp, ieșirea din CSI este o cerință firească din cauza incompatibilității dintre statutul de stat candidat pentru aderare la UE și cel de membru al CSI, având în vedere regimurile diferite de funcționare ale zonelor economice”, a declarat expertul în securitate Andrei Curăraru, pentru Teleradio-Moldova.
Potrivit acestuia, retragerea Republicii Moldova din CSI va fi exploatată de Federația Rusă mai ales ca element de discurs intern și propagandistic, nu ca o pierdere strategică reală.
„Pentru Federația Rusă, această ieșire va fi utilizată ideologic, pentru a transmite cetățenilor Republicii Moldova că vor avea de pierdut în urma ieșirii din CSI. Vedem că state apropiate de Moscova, precum Georgia, au ieșit din CSI și nu doresc să revină. Capacitatea de influență a Rusiei, în afara mecanismelor războiului hibrid, este una redusă”, a mai menționat Curăraru.
Și analistul politic Ion Tăbârță susține că Moscova și-a pierdut treptat principalele instrumente de presiune asupra Chișinăului, în special pe dimensiunea energetică, considerată ani la rând cea mai puternică pârghie.
„Pârghiile de influență ale Federației Ruse asupra Republicii Moldova au scăzut considerabil în ultimii ani, mai ales pârghia energetică, care era cea mai puternică, fie direct, prin gazele naturale, fie indirect, prin regiunea transnistreană, în special pe segmentul energiei electrice”, ne-a spus Ion Tăbârță.
Expertul amintește că și instrumentele economice au fost erodate încă din anii 2012 - 2014, în urma embargourilor impuse de Moscova produselor moldovenești, care au avut, paradoxal, efectul de a accelera orientarea comercială a Republicii Moldova spre Uniunea Europeană.
„Blocajele și embargourile Federației Ruse au redirecționat comerțul exterior al Republicii Moldova spre Uniunea Europeană. La fel, migrația forței de muncă s-a reorientat natural după 2014, când munca în Federația Rusă nu mai era rentabilă. Astăzi, influența Rusiei este exercitată prin aceleași instrumente folosite la ultimele alegeri”, a spus Ion Tăbârță.
Potrivit acestuia, principalele pârghii rămase sunt de natură politică și informațională, cum ar fi susținerea proiectelor politice proruse, coruperea electorală, finanțarea ilicită, dezinformarea și propaganda.
„Acestea sunt instrumentele-cheie, iar reacțiile politicienilor proruși confirmă că decizia autorităților va fi criticată. În fond, ieșirea din CSI este o decizie firească, deoarece CSI nu a fost niciodată o organizație internațională funcțională, ci a rămas la nivel simbolic, reflectând pretențiile Federației Ruse asupra spațiului postsovietic”, a punctat analistul.
În acest context, experții avertizează asupra intensificării narațiunilor ostile în spațiul informațional.
„Această retorică nu a dispărut niciodată. Ea este reluată în funcție de context - că R. Moldova se autolichidează, că este românizată, că actuala conducere ar distruge statalitatea sau că ar fi o unealtă a Occidentului împotriva Federației Ruse. Republica Moldova va fi din nou acuzată de antirusism, mai ales în contextul relațiilor extrem de tensionate dintre Rusia și Uniunea Europeană”, a mai spus Ion Tăbârță.
Moscova: „Putem doar să regretăm”
Ieșirea Republica Moldova din Comunitatea Statelor Independente a generat reacții critice din partea autorităților de la Moscova, care susțin că decizia Chișinăului ar confirma o politică de distanțare deliberată față de Federația Rusă și față de procesele de integrare postsovietice.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că retragerea Republicii Moldova era un pas previzibil, în condițiile în care participarea statului nostru în cadrul CSI fusese, în mare parte, suspendată în ultimii ani.
„Participarea Moldovei la activitatea CSI a fost înghețată de mult timp. Moldova, de facto, nu a participat la lucrările CSI. Era clar că, mai devreme sau mai târziu, această situație va fi formalizată. Putem doar să regretăm. CSI este un format de integrare care și-a confirmat utilitatea pentru statele participante”, a declarat Dmitri Peskov.
Totodată, oficialul rus a sugerat că decizia Chișinăului ar consolida ruptura politică față de Moscova.
„Putem doar să ne exprimăm regretul că R. Moldova continuă politica de negare a oricăror relații cu Rusia și cu procesele de integrare asociate acesteia”, a adăugat purtătorul de cuvânt al președintelui rus.
Tema retragerii Republicii Moldova din CSI a fost comentată anterior și de președintele rus Vladimir Putin. În decembrie 2023, liderul de la Kremlin declara că prezența R. Moldova în CSI nu este una esențială pentru Federația Rusă.
„Pentru noi, prezența acestei țări în CSI nu are o mare valoare. Suntem deschiși, nu respingem pe nimeni și nu împingem pe nimeni. Dacă nu vor să participe la procesele de integrare postsovietice, aceasta este alegerea lor”, a declarat Vladimir Putin.
Precizăm că autoritățile de la Chișinău se pregătesc să denunțe acordurile care stau la baza aflării R. Moldova în CSI. Anunțul a fost făcut de viceprim-ministrul Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe, în cadrul emisiunii „La 360 de grade”, de la Radio Moldova.
Este vorba despre statutul CSI, semnat la Minsk pe 22 ianuarie 1993, Acordul de fondare a CSI-ului, din 8 decembrie 1991, tot de la Minsk, precum și de Anexa acestuia din 22 decembrie 1991.
Republica Moldova are semnate în total 283 de acorduri cu CSI, dintre 71 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 sunt în proces de denunțare.
CITIȚI ȘI:
