Școala cu predare în limba română din stânga Nistrului care și-a majorat de 3.5 ori numărul de elevi, deși nu are un sediu propriu
Numărul părinților din regiunea transnistreană care aleg să-și înscrie copiii la cele opt școli cu predare în limba română este în creștere. Instituțiile, care își continuă activitatea în pofida presiunilor la care sunt supuse din partea regimului nerecunoscut de la Tiraspol, devin, în ultimii ani, tot mai atractive pentru locuitorii din stânga Nistrului.
Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol, mutat încă din anul 2002 în spații aflate sub jurisdicția autorităților moldovenești, reușește să-și mărească numărul de elevi, tendință valabilă și pentru celelalte instituții din regiune.
Profesoara Ana Calin parcurge zilnic un traseu de aproximativ o oră dus-întors către Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol unde activează.
Această instituție de învățământ nu are, de mai bine de două decenii, un sediu propriu și funcționează în „regim de refugiu” în comuna Doroțcaia, raionul Dubăsari, aflată sub administrația Chișinăului.
Același timp spre instituția de învățământ îl parcurg și elevii.
„Este un pic obositor, dar suntem fericiți că avem posibilitatea să studiem în limba română”, i-a spus profesoara jurnalistei Svetlana Bogatu, la emisiunea Zi de Zi de la Radio Moldova.
Profesorii recunosc că elevii, mai ales cei din clasele primare, resimt cel mai mult consecințele drumului lung către școală, unii adormind în autocar până ajung acasă.
În acest an de studii, colectivului didactic i s-a alăturat și Iurie Gavroșenco, profesor de Fizică, absolvent al acestui liceu. Revenit după o perioadă petrecută peste hotare, acesta spune că drumul a fost cea mai mare provocare și pentru prima generație de elevi.
„Nu avem încăperea noastră și suntem nevoiți zi de zi să circulăm. Este greu pentru maturi, cu atât mai mult pentru copii”, a punctat profesorul, la postul public de radio.
Studiile din Tiraspol limitează oportunitățile copiilor
În pofida dificultăților, liceul a înregistrat o creștere constantă a numărului de elevi. Dacă în 2002 instituția avea doar 87 de copii, în prezent la liceu învață 305 elevi.
Directoarea instituției, Eleonora Cercavschi, susține că tot mai multe familii înțeleg importanța studiilor în limba română și schimbarea perspectivelor de viață odată cu orientarea spre malul drept al Nistrului.
„Am jucat un rol important în schimbarea mentalității oamenilor. Există o legătură clară între școală, copil și părinte”, spune directoarea, menționând că mulți părinți au realizat că studiile din Tiraspol limitează oportunitățile copiilor.
Elevii confirmă acest lucru. Miroslava Barbos și Aurelia Goremulta, originare din Grigoriopol și Butor, se află aici în ultimul an de studii și spun că drumul zilnic a devenit o rutină. Tinerele consideră că părinții lor au făcut alegerea corectă, optând pentru un liceu cu predare în limba română.
„Aici avem mai multe oportunități și un orizont mult mai deschis”, afirmă ele, adăugând că planifică să-și continue studiile și cariera în România.
Deși mutarea liceului părea una temporară în 2002, lipsa unui sediu propriu rămâne, până astăzi, cea mai mare problemă a instituției. Administrația semnalează și deficitul de cadre didactice, în special la Matematică și Fizică, unde mai mulți profesori predau prin cumul.
Potrivit datelor Biroului Politici de Reintegrare, pentru prima dată în ultimii 15 ani, numărul elevilor din școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană, dar subordonate Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău, a depășit cifra de 2.000.
Cu toate acestea, cinci dintre cele opt instituții funcționează în spații închiriate, inadecvate și insuficiente pentru necesitățile copiilor.
CITIȚI ȘI:
