În premieră în ultimii 15 ani, școlile cu predare în română din regiunea transnistreană depășesc pragul de 2.000 de elevi
Pentru prima dată în ultimii cincisprezece ani, numărul copiilor care își fac studiile în școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană a Republicii Moldova a trecut pragul de 2.000 de elevi. În acest an, 2.041 de copii din regiune urmează programele de studii aprobate de autoritățile educaționale din dreapta Nistrului.
Biroul politici de reintegrare subliniază că această creștere, deși lentă, confirmă faptul că părinții continuă să își orienteze copiii spre instituțiile unde procesul educațional se desfășoară în limba română, cu aplicarea programelor școlare aprobate de Ministerul Educației și Cercetării, care oferă perspective reale de viitor.
Autoritățile spun că decizia părinților și copiilor de a alege o școală cu predare în limba română este îmbucurătoare. Acestea rămân o alternativă sigură și viabilă după ce așa-zisele structuri din regiune închid, rând pe rând, instituțiile educaționale moldovenești ce funcționează în baza grafiei chirilice.
În pofida acestor tendințe pozitive, instituțiile se confruntă cu probleme majore. Cinci dintre cele opt școli cu predare în limba română, aflate în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, activează în spații închiriate, improprii procesului educațional. Condițiile nu corespund standardelor moderne și nu oferă oportunități de dezvoltare armonioasă a elevilor.
Biroul politici de reintegrare subliniază că această situație este rezultatul presiunilor exercitate artificial de administrația de la Tiraspol, care refuză să restituie instituțiilor sediile care le aparțin de drept sau să le pună la dispoziție alte clădiri potrivite.
Directoarea Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina (Bender), Maria Roibu, a declarat pentru Teleradio-Moldova că lipsa spațiilor proprii rămâne una dintre cele mai mari provocări.
„Dacă vorbim despre sedii, acestea sunt aceleași, care nu ne aparțin, dar aici vreau să menționez aportul deosebit de mare, chiar considerabil, al Guvernului Republicii Moldova, al Ministerului Educației, pentru faptul că, deși aceste clădiri nu ne aparțin nouă, nu suntem în chirie de la oraș, sunt alocate foarte multe resurse financiare pentru crearea condițiilor pentru copiii ce învață aici. Avem acum o reparație foarte serioasă, se preconizează renovarea rețelei electrice interne în clădirea pe care o arendăm de la oraș”, a explicat directoarea.
Legat de procesul de înmatriculare în instituție, directoarea spune că nu toți solicitanții pot fi acceptați. „Anul trecut, s-a mărit numărul de elevi în clasa I. De fapt, vreau să accentuez că doritori ar fi foarte mulți, dar sunt vorbitori de limbă rusă și, cu regret, nu îi putem lua, neștiind limba, deoarece nu este posibil să te ocupi doar cu ei. Sunt la curent cu faptul că în oraș vin foarte mulți elevi din satele vecine, cei din școlile cu grafie chirilică. Sunt solicitanți foarte mulți la Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol, dar vreau să mai spun încă o dată că crearea condițiilor pentru copii este considerabilă”, a adăugat Maria Robu.
Potrivit Biroului politici de reintegrare, în condițiile declinului demografic și al reducerii numărului de copii din regiunea transnistreană, această creștere a numărului de elevi la școlile cu predare în română este un semnal pozitiv. Aceste instituții reprezintă nu doar o alternativă educațională, ci și o garanție de viitor, oferind acces la educație de calitate, în conformitate cu standardele naționale, europene și internaționale.
CITIȚI ȘI:
