Corespondență Dan Alexe | Datoria americanilor: pentru europeni, o „armă financiară extremă” greu de utilizat
Mai multe inițiative economice par să indice că europenii ar dispune, în realitate, de serioase pârghii și mijloace de presiune asupra SUA. În Germania, de pildă, se fac cereri de retragere a aurului depozitat în seifurile americane, în valoare de miliarde de euro, ca urmare a deteriorării relațiilor transatlantice și a imprevizibilității lui Donald Trump. Germania deține a doua cea mai mare rezervă națională de aur din lume, după SUA, din care aproximativ 164 de miliarde de euro – 1.236 de tone – sunt depozitate la New York.
Tot așa, zilele trecute, o notă a unui analist de la Deutsche Bank a atras atenția că Europa, pe lângă faptul că deține Groenlanda, mai deține și o mulțime de obligațiuni ale trezoreriei americane. Statele Unite au astfel o slăbiciune: depind practic de alții pentru a-și plăti facturile. Deja, două fonduri de investiții europene au anunțat săptămâna trecută că își vând datoria americană. Fondul de pensii danez AkademikerPension afirmă că va vinde cele 100.000 de obligațiuni americane până la sfârșitul lunii, fiind vorba de milioane de dolari în obligațiuni ale trezoreriei SUA. Mai puțin anecdotic, fondul de pensii suedez Alecta a vândut deja cea mai mare parte a celor 11 miliarde de dolari din datoria SUA pe care o deținea în urmă cu un an.
Europenii dețin 3 trilioane de dolari din datoria SUA. Suficient pentru a folosi asta ca represalii împotriva SUA. Ar putea ei folosi aceste câștiguri neașteptate pentru a se răzbuna împotriva lui Trump, de exemplu prin vânzarea bruscă a acestora? Amenințarea este greu de pus în aplicare și are două tăișuri.
De când Donald Trump a amenințat repetat că dorește să achiziționeze Groenlanda, problema utilizării acestei veritabile „arme nucleare” financiare, care este datoria americană, a revenit. Europenii – Uniunea Europeană (UE), Regatul Unit, Norvegia și Elveția – dețin ceva peste 3 trilioane de dolari (2,56 trilioane de euro) din datoria SUA, aproximativ 10% din totalul datoriei americane.
Statele Unite au nevoie de bani de la restul lumii mai mult ca niciodată. Economiștii au calculat că poziția investițională internațională netă a SUA – adică toți banii pe care țara îi datorează restului lumii minus toți banii pe care lumea i-i datorează – a rămas negativă din 1996 încoace. În 2024, a atins un minim record de -26 de trilioane de dolari. Europenii, care au un surplus economic, sunt acum printre primii care ar umple acest gol.
Privirile sunt însă ațintite și asupra Chinei. Și aceasta deține un stoc mare de datorie americană, în valoare de 682 de miliarde de dolari. Iar pentru Donald Trump acea dependență de China ar trebui să pară mult mai îngrijorătoare.
Se știe deja că unii investitori chinezi cumpără datorii americane prin Belgia și Luxemburg, unde se află compania financiară Euroclear, care acționează ca intermediar.
Cu toate acestea, nu există nicio indicație că investitorii internaționali au început cu adevărat o retragere din Statele Unite. Vânzarea în masă de către europeni a datoriei SUA ar duce la prăbușirea prețului acesteia, sărăcindu-i, de fapt, pe europenii care o dețin. Cunoaștem celebra zicală care spune că, dacă datorezi băncii 100 de dolari, este problema ta, dar dacă îi datorezi miliarde, atunci este problema băncii. În acest caz, Europa acționează ca o bancă și are nevoie ca Statele Unite să o ramburseze.
A doua problemă: americanii dețin, la rândul lor, datorii europene și nimic nu îi împiedică să riposteze. A treia problemă: Federal Reserve, „banca centrală” a SUA, al cărei obiectiv este și acela de a preveni creșterea rapidă a ratelor dobânzilor pe termen lung, ar lupta foarte probabil împotriva vânzărilor coordonate, poziționându-se ca un cumpărător ostil. Cei care ar îndrăzni să atace principala bancă centrală a lumii, ale cărei rezerve în dolari sunt, prin definiție, nelimitate, ar fi, într-adevăr, foarte curajoși.
