Republica Moldova caută soluții pentru absorbția fondurilor europene, cu sprijinul României
Republica Moldova poate beneficia de fonduri europene consistente pentru proiecte sociale, însă capacitatea redusă de absorbție rămâne una dintre principalele provocări. Lipsa asistenței tehnice, problemele de monitorizare și resursele administrative limitate îngreunează accesarea finanțărilor nerambursabile. România, care a acumulat experiență în acest domeniu, și-a exprimat disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților de la Chișinău.
Peste 200 de specialiști din Republica Moldova și România s-au reunit recent la Buhuși, județul Bacău, în cadrul evenimentului „Impulsionarea absorbției fondurilor europene de către Republica Moldova”, pentru a face schimb de experiență și a identifica soluții concrete în contextul parcursului european al țării.
Evenimentul a adus la aceeași masă reprezentanți ai domeniilor sănătății, educației și administrației publice, interesați să înțeleagă mecanismele de accesare a fondurilor europene și să preia bune practici aplicate deja cu succes în România. Conferința de deschidere a menționat importanța cooperării transfrontaliere și necesitatea pregătirii instituțiilor din Republica Moldova pentru perioada de preaderare la Uniunea Europeană.
„Avem nevoie să învățăm din România, din cele mai bune practici, pentru că dorim să ajutăm autoritățile centrale din Republica Moldova în demersul de integrare europeană. Integrarea europeană depinde de fiecare, iar cu cât vom depune mai rapid eforturi pentru a aduce standardele europene prin proiecte realizate din fonduri europene, cu atât mai repede vom moderniza Republica Moldova și ne vom integra în Uniunea Europeană”, a declarat Iurie Calestru, președintele Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor din Republica Moldova.
Gazda evenimentului, primarul orașului Buhuși, a prezentat exemple concrete de investiții realizate cu sprijin european la nivel local.
„Buhușul este un oraș relativ mic, dar poate fi un exemplu de bună practică atât în atragerea fondurilor europene, cât și în implementarea proiectelor. Avem investiții realizate în spital, în toate unitățile școlare și în administrația locală, în infrastructură edilitară și în domeniul administrativ”, a menționat Vasile Zaharia, primarul orașului Buhuși.
În cadrul reuniunii au fost prezentate și informații despre finanțările alocate de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, inclusiv pentru domenii precum sănătatea, cercetarea și inovarea.
„Am răspuns invitației pentru a oferi câteva informații legate de fondurile europene alocate Republicii Moldova, atât per ansamblu, cât și pentru cercetare și inovare. În sănătate avem nevoie de aceste investiții. Fondurile nu vin de la sine - sunt necesare proiecte bine pregătite, iar acest lucru îl voi explica în conferința de astăzi”, a declarat europarlamentara Maria Grapini, prim-vicepreședinta Delegației UE-Republica Moldova.
Programul a inclus și vizite de studiu sectoriale. În domeniul medical, delegațiile au vizitat Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși, considerat un exemplu de modernizare realizată cu fonduri europene. În paralel, reprezentanții administrațiilor locale au discutat despre viitoare parteneriate, colaborări sau înfrățiri între localități din România și Republica Moldova.
„Avem deja experiență de colaborare cu instituții medicale din România în proiecte comune de atragere a fondurilor europene. Scopul întâlnirii de astăzi este și stabilirea unor noi parteneriate pentru viitor”, a precizat Iurie Osoianu, director interimar al Spitalului Clinic din Bălți.
Interesul pentru cooperare a fost exprimat și de autoritățile locale din Republica Moldova.
„Așteptăm noi colaborări și noi parteneri pentru a ne dezvolta împreună, a crește și a învăța lucruri noi. Ne dorim inclusiv să identificăm un potențial partener pentru înfrățire, nu doar la graniță, ci și în alte localități din România”, a declarat Valeriu Antonov, viceprimarul comunei Sculeni, raionul Ungheni.
Experiențele de succes din Republica Moldova au fost, la rândul lor, prezentate în cadrul evenimentului.
„Avem și noi fonduri europene absorbite. Un exemplu este proiectul SMURD II, realizat împreună cu România, pentru construcția unității de primiri urgențe. Proiectul a fost finalizat în 2023 și avem o unitate ultramodernă, cu accent pe digitalizare și pe optimizarea fluxurilor de pacienți”, a menționat Diana Manea, directoarea Institutului de Medicină Urgentă din Republica Moldova.
Întâlnirea de la Buhuși a demonstrat că schimbul de experiență și dialogul direct pot deveni instrumente-cheie pentru dezvoltarea instituțională. Conferința „Impulsionarea absorbției fondurilor europene” a ajuns la cea de-a 16-a ediție și a fost organizată de Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor din Republica Moldova, în parteneriat cu Primăria Buhuși.
Autor: Daniella Nemerenco
CITIȚI ȘI:
