Victoria Furtună incită Găgăuzia „să apere suveranitatea R. Moldova”. Expert: „Teze propagandistice, reciclate din manualul Kremlinului”
Victoria Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare”, interzis la alegerile parlamentare din toamna anului 2025 din cauza unor finanțări dubioase, îndeamnă locuitorii din Găgăuzia să „apere suveranitatea” R. Moldova. Experții întrevăd „teze propagandistice ale Kremlinului” în declarațiile politicienei.
La o întâlnire cu reprezentanți ai Adunării Populare și ai Comitetului Executiv de la Comrat, care a avut loc pe 29 februarie, Furtună a declarat că autoritățile centrale de la Chișinău duc țara spre „unirea cu România”, ceea ce, potrivit ei, creează o amenințare la adresa păcii și implică regiunea într-o confruntare geopolitică dintre NATO și Rusia.
„De voi depinde pacea în R. Moldova. (...) Pentru că ne vor uni de la Nistru până la Nipru. Dar toți știu că Federația Rusă nu va permite niciodată ca NATO să fie pe teritoriul R. Moldova și Ucrainei. Și știți cum va întoarce aceste teritorii? Împreună cu Carpații!”, a afirmat Furtună, în timp ce fostul deputat comunist, Victor Stepaniuc, așezat în stânga sa, dădea aprobator din cap.
Victoria Furtună a numit Găgăuzia „ultimul scut al statalității”, amintind că autonomia are scris „negru pe alb în legea voastră dreptul la autodeterminare”, în cazul în care R. Moldova și-ar pierde suveranitatea.
La aceeași întâlnire, la care au participat inclusiv președintele interimar al Adunării Populare de la Comrat, Nicolai Ormanji, și prim-vicepreședintele Comitetului Executiv, Ilia Uzun, lidera Partidului „Moldova Mare” a îndemnat găgăuzii, care ar avea „mai mult sânge al lui Ștefan cel Mare decât moldovenii noștri”, la „luptă” și pentru organizarea alegerilor în Adunarea Populară. Furtună crede că autoritățile de la Chișinău le-ar sabota pentru a aduce în Găgăuzia „un om al lor”.
Expertul Comunității WathDog, Ștefan Bejan, cataloghează declarațiile Victoriei Furtună ca fiind „un delir continuu, care i-ar face invidioși și pe cei mai feroce propagandiști de la Moscova”.
„Mesajul este atât de lipsit de coerență, încât îmi este greu să-mi dau seama ce a vrut, de fapt, să spună. Mesajele se bat cap în cap: pe de o parte, justifică revendicări teritoriale rusești; pe de altă parte, invocă suveranitatea Moldovei. Este, de fapt, un colaj incoerent de teze propagandistice, reciclate din manualul Kremlinului, fără logică și fără legătură cu realitatea”, a comentat Bejan.
GĂGĂUZIA NU ARE DREPT LEGAL LA AUTODETERMINARE EXTERNĂ
Comentând declarațiile Victoriei Furtună, Radio Moldova Comrat precizează că, în Legea privind statutul juridic special al UTA Găgăuzia, există, într-adevăr, o prevedere potrivit căreia poporul Găgăuziei își arogă dreptul la autodeterminare externă, dacă Republica Moldova își pierde statutul de țară independentă. Totuși, această prevedere are un caracter declarativ și nu creează mecanisme politice sau juridice pentru punerea ei în aplicare.
Totodată, referendumurile organizate pe 2 februarie 2014 în Găgăuzia, inclusiv cel „despre statutul amânat al poporului Găgăuziei privind autodeterminarea externă”, au fost declarate ilegale prin decizia instanței de la Comrat. Hotărârea Adunării Populare de a organiza referendumul a fost contestată de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat. Rezultatul: nici „referendumul”, nici „legea” adoptată în cadrul acestuia nu au fost admise ca elemente valide ale sistemului juridic al Republicii Moldova.
Mai mult, Constituția Republicii Moldova consacră în mod expres caracterul indivizibil și unitar al statului, iar în ierarhia normelor juridice Constituția are forță juridică superioară față de orice legi, inclusiv față de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Prin urmare, până la modificarea Constituției, orice încercare de a pune în aplicare „autodeterminarea externă” a autonomiei se află în afara cadrului constituțional.
Trebuie remarcat că referendumurile din Găgăuzia s-au desfășurat pe fundalul anexării ilegale a Crimeii și al începutului războiului din estul Ucrainei, când tema „autodeterminării prin referendum” era folosită activ de Rusia ca instrument de legitimare a deciziilor expansioniste.
LEGĂTURA VICTORIEI FURTUNĂ CU ILAN ȘOR ȘI MOSCOVA
Victoria Furtună, fostă procuroare anticorupție, este acuzată de legături strânse cu oligarhul fugar Ilan Șor, refugiat la Moscova.
În anul 2024, Victoriei Furtună i-a fost interzis accesul la secretul de stat și, în luna martie, a anunțat că pleacă din sistemul procuraturii, acuzând instituțiile statului că ar fi fabricat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării.
Ulterior, pe 30 iulie 2024, Furtună a anunțat, de la Tiraspol, că intenționează să participe la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut pe fundalul unui monument sovietic și al steagului nerecunoscut al regiunii transnistrene.
În septembrie 2025, Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a fost înregistrat în cursa electorală pentru alegerile parlamentare, dar exclus din cursă cu câteva zile înainte de scrutin. Motivele care au stat la baza deciziei autorității electorale centrale țineau de utilizarea mijloacelor financiare din Federația Rusă, prin intermediul PSB, oferirea de bani sau bunuri alegătorilor cu scopul determinării acestora să voteze în favoarea partidului, precum și participarea la alegeri într-un bloc electoral camuflat cu reprezentanții partidelor politice afiliate condamnatului Ilan Șor, a căror activitate a fost limitată de instanța de judecată.
O investigație a ZdG a demonstrat conexiunile acestui partid cu fugarul Ilan Șor, Victoria Furtună declarându-se „roaba” acestuia.
Victoria Furtună a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene împreună cu alți apropiați ai lui Ilan Șor, fiind considerată „responsabilă pentru acțiuni îndreptate spre destabilizare, subminare sau amenințare la adresa suveranității și independenței Moldovei, precum și a democrației, statului de drept și stabilității țării”.
Victoria Furtună promovează ideea creării unei așa-numite „Moldove Mari”, în asentiment cu propaganda Rusiei, care a rupt Basarabia de la Moldova istorică, ceea ce ar presupune anexarea unor teritorii românești.
Recent, Serviciului Român de Informații a solicitat retragerea cetățeniei românești deținute de Victoria Furtună, invocând riscuri la adresa securității statului român.
CITIȚI ȘI:
