Corespondență Dan Alexe | Danemarca expulzează migranții ilegali, dar Spania îi regularizează: Europa extremelor
Danemarca adoptă legi tot mai dure privind deportarea solicitanților de azil respinși, respingând tot mai des cadrul legal al Uniunea Europeană. În același timp, în Spania, guvernul decide să regularizeze peste jumătate de milion de imigranți fără acte, în încercarea de a susține creșterea economică.
Danemarca s-a aflat constant în atenția publică în ultimele luni și a deținut până recent, până la 31 decembrie 2025, președinția rotativă a Uniunii Europene. Pentru mulți observatori, poate fi surprinzător faptul că un guvern de coaliție condus de social-democrați, precum cel al premierului Mette Frederiksen, a adoptat măsuri care limitează strict migrația.
Vineri, autoritățile de la Copenhaga au anunțat introducerea unei legislații care permite expulzarea unui număr mai mare de străini, inclusiv a celor condamnați penal, chiar și cu riscul de a intra în conflict cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Strategii diferite
Sunt două atitudini și două strategii total diferite, dacă nu chiar opuse. Într-un context european marcat de înăsprirea politicilor privind azilul și migrația, mai multe guverne, inclusiv cel danez, și-au exprimat frustrarea față de modul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu sediul la Strasbourg, a blocat în repetate rânduri deportările, inclusiv în cazul Regatul Unit, atât sub guvernele conservatoare, cât și sub cel laburist actual.
În același timp, guvernul Spaniei a anunțat că intenționează să regularizeze peste 500.000 de imigranți fără acte în următoarele luni, pentru a susține o creștere economică robustă.
Pentru a fi eligibili, solicitanții trebuie să nu aibă antecedente penale și să demonstreze că au locuit în Spania cel puțin cinci luni înainte de 31 decembrie 2025. Permisul de ședere va fi reînnoibil anual. Spania are în prezent aproape șapte milioane de rezidenți străini, reprezentând aproximativ 15% din populație.
Premierul Pedro Sánchez subliniază frecvent beneficiile imigrației pentru economie, într-un context în care Spania a înregistrat o creștere economică de 2,9% în 2025 și o scădere a șomajului sub pragul de 10%, o premieră de la criza economică severă traversată de țară.
Pedro Sánchez i-a răspuns direct pe rețeaua X lui Elon Musk, care ironizase măsura, sugerând că ar avea scop electoral. „Marte poate aștepta, dar umanitatea nu”, a scris premierul spaniol, făcând aluzie la ambițiile declarate ale miliardarului american de a coloniza planeta Marte.
Astfel, Spania și Danemarca, două țări conduse de guverne socialiste, ilustrează abordări radical diferite față de imigrație. Eticheta de „socialist” capătă conotații distincte în Europa, iar cazul danez arată că un guvern de centru-stânga poate promova una dintre cele mai restrictive legislații privind azilul.
Danemarca vs. Convenția Europeană a Drepturilor Omului
Premierul Mette Frederiksen a declarat că guvernul său va acționa fără a aștepta o reinterpretare a Convenției Europene a Drepturilor Omului în materie de imigrație. Autoritățile daneze au criticat în special deciziile instanței de la Strasbourg care au blocat deportările din cauza legăturilor familiale.
„Unii experți ar putea considera că încălcăm convenția. Noi vedem lucrurile invers”, a afirmat Frederiksen.
Reformele propuse prevăd deportarea automată a cetățenilor străini condamnați la pedepse de un an sau mai mult pentru infracțiuni grave, introducerea monitorizării electronice pentru persoanele fără permis de ședere și redeschiderea ambasadei Danemarcei în Siria. Copenhaga analizează, de asemenea, posibilitatea creării unui centru de recepție pentru azil în afara Uniunii Europene și intensificarea revizuirii permiselor de refugiat.
Cu o populație de aproximativ șase milioane de locuitori, Danemarca a acordat azil la doar 839 de persoane în primele 11 luni ale anului 2025, majoritatea provenind din Siria, Afganistan, Eritreea și Somalia.
Deși protecția este garantată celor persecutați, aceasta este de regulă temporară, iar guvernul își rezervă dreptul de a returna refugiații atunci când țările de origine sunt considerate sigure. Legislația daneză prevede, de asemenea, restricții severe privind reunificarea familiei și permite demolarea cartierelor considerate „societăți paralele”, măsuri criticate de instituțiile europene pentru potențial caracter discriminatoriu.
Spania își sporește prosperitatea prin imigrație
În contrast, Spania mizează pe imigrație ca motor economic. Procedura de regularizare va începe în aprilie și se va încheia la 30 iunie, iar permisul de ședere va permite angajarea imediată în orice sector.
Măsura a fost adoptată prin decret regal, un instrument constituțional care permite ocolirea votului parlamentar, în contextul în care guvernul Sánchez nu dispune de majoritate. Inițiativa a fost criticată dur de partidul de extremă dreaptă Vox, al cărui lider, Santiago Abascal, a acuzat executivul că „înlocuiește poporul spaniol prin imigrație”.
Potrivit estimărilor fundației Funcas, 91% dintre beneficiarii regularizării ar fi cetățeni latino-americani. Inițiativa are și o miză politică internă, întrucât Sánchez depinde de sprijinul formațiunilor de stânga pentru a evita un blocaj instituțional, după cum a subliniat cotidianul El Mundo.
Tendințe în restul Europei
În restul Europei, îngrijorările legate de imigrație sunt în creștere, alimentate inclusiv de refuzul mai multor state est-europene de a accepta cote de migranți. Tot mai multe guverne caută să urmeze exemplul Danemarcei, inclusiv guvernul laburist din Regatul Unit, confruntat cu presiuni politice interne și ascensiunea partidului Reform.
Pe continent, azilul este acordat, în majoritatea cazurilor, pe termen nedeterminat. În prezent, însă, apar tot mai multe planuri de extindere a perioadei necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă, de la cinci la zece ani, semnalând o schimbare de paradigmă în politica europeană privind migrația.
