Vizita celor trei președinți de legislative din statele baltice, „mai mult decât simbolică”: „Nu suntem singuri”
Vizita comună a celor trei președinți de parlamente din Estonia, Letonia și Lituania la Chișinău marchează un punct de cotitură în percepția externă a Republicii Moldova. Expertul Ștefan Bejan subliniază că acest demers diplomatic depășește sfera simbolică, fiind o dovadă de solidaritate profundă și un transfer de expertiză critică de la state care au reușit să se desprindă definitiv de influența Kremlinului.
Într-o ediție specială la Moldova 1, dedicată vizitei președintelui Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, președintei Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, și președintelui Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, analistul de la WatchDog a punctat că, pentru Republica Moldova, țările baltice reprezintă cel mai relevant punct de referință.
Istoria comună, marcată de ocupația sovietică, deportări și foamete, pune cele patru state pe o linie de start identică în anii '90 ai secolului trecut.
„Dacă există astăzi state membre ale Uniunii Europene cu care noi să putem să ne comparăm, atunci sunt țările baltice. În anii '90, am fost practic la același nivel. Dacă o să ne uităm pe PIB-ul pe cap de locuitor al nostru și al Estoniei, atunci era egal”, a amintit Ștefan Bejan.
Astăzi, contrastul este enorm.
„Astăzi, însă, aceste țări sunt un model de succes. Potrivit indexului calității vieții în 2025, și Lituania, și Estonia sunt în top 20 la nivel mondial. Deci, vorbim despre niște țări care au reușit cu pași rapizi să se dezvolte și cred că sunt un model pentru noi”, a punctat expertul.
Digitalizare, energie și instruirea funcționarilor publici
Sprijinul oferit de partenerii baltici este unul extrem de pragmatic, a adăugat Ștefan Bejan.
De exemplu, Estonia este partenerul principal al R. Moldova în domeniul digitalizării.
„Noi implementăm modelul estonian de digitalizare în foarte multe domenii, inclusiv acea semnătura EVO, acel buletin acum de tip nou. (...) De fapt, Estonia este partenerul principal al digitalizării pentru Republica Moldova”, a arătat invitatul ediției speciale de la Moldova 1.
Totodată, Letonia este responsabilă de formarea noii generații de funcționari publici, element esențial pentru gestionarea procesului de aderare, iar Lituania oferă asistență crucială în sectorul energiei regenerabile, ajutând R. Moldova să scape de șantajul energetic rusesc.
Scutul invizibil împotriva războiului hibrid
Potrivit lui Bejan, contextul vizitei celor trei președinți de legislative este strâns legat de securitatea regională. Expertul a dezvăluit că ajutorul baltic se manifestă adesea în zone „invizibile” publicului larg, cum ar fi securitatea cibernetică. Estonia, fiind prima țară din lume atacată cibernetic de Rusia în 2008, oferă acum Moldovei protecție pentru site-urile guvernamentale și serverele Comisiei Electorale Centrale (CEC).
„Estonia, precum și celelalte state baltice ne-au ajutat și cu lucruri care poate nu s-au văzut atât de mult. De exemplu, să nu cadă site-urile guvernamentale sau să nu cadă serverul CEC în ziua alegerilor. Sunt foarte multe lucruri care s-au întâmplat și despre care cetățenii noștri nu știu și e bine că nu știu, pentru că ele trebuie să rămână, totuși, secrete, că asta-i important”, a punctat Bejan.
De la „obiect” la „subiect” al relațiilor internaționale
O noutate majoră a acestei vizite este anunțul privind deschiderea unei ambasade a Estoniei la Chișinău. Această decizie transmite un semnal clar că Republica Moldova nu mai este privită ca o țară aflată în „anticamera” Europei, ci un actor relevant.
„Republica Moldova nu mai este un obiect al relațiilor internaționale, ci un subiect. Atunci când se vor lua deciziile, cineva se va consulta cu noi, nu va lua acea decizie peste capul nostru, punându-ne într-un coș de cedări”, s-a arătat convins analistul.
Vizita celor trei oficiali baltici reconfirmă faptul că parcursul european al Moldovei se bucură de un sprijin „enorm”, oferind țării nu doar resurse financiare și expertiză, ci, mai ales, încrederea că „nu este singură” în bătălia sa pentru democrație.
„Nu te simți singur în această bătălie pe care o ai de dat, iar R. Moldova are o bătălie enormă de dat cu Federația Rusă, războiul hibrid în continuare există și noi avem nevoie de sprijinul acestor state, acestor membri ai Uniunii Europene. (...) Noi știm că, astăzi, statele baltice, Polonia, Ucraina și Republica Moldova se află la granița acestui război sau sunt cele mai afectate de războiul pe care îl duce Federația Rusă”, a mai afirmat expertul de la WathDog.
Întrebat de ce țările baltice au aderat la UE încă din 2004, în timp ce Republica Moldova este abia candidat pentru aderare, expertul a indicat spre lipsa de coeziune internă. În timp ce la Chișinău guvernele proeuropene alternau cu cele proruse, blocând reformele, statele baltice au menținut o direcție externă unică, indiferent de cine se afla la putere.
Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2-4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.
Pe 3 februarie, începând cu ora 10:30, oficialii celor trei state vor ține discursuri în cadrul unei ședințe solemne a Parlamentului, organizată cu prilejul inaugurării sesiunii parlamentare de primăvară, după care vor avea întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare.
Programul include și întâlniri cu președinta Maia Sandu, cu prim-ministrul Alexandru Munteanu, cu viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, și cu viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri. De asemenea, oficialii vor efectua o vizită în raionul Călărași.
CITIȚI ȘI:
