„Rusia nu are nimic de oferit”: Liderii parlamentelor baltice cer accelerarea parcursului european al Republicii Moldova
Parcursul european al Republicii Moldova se desfășoară într-un context de securitate complicat, marcat de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și de presiuni hibride constante asupra statelor din vecinătate. În aceste condiții, integrarea europeană reprezintă singura opțiune „viabilă” pentru Chișinău, în lipsa unei alternative reale în Est, acolo unde, potrivit oficialilor baltici, Rusia „nu are nimic de oferit, ci doar control, frică și destabilizare”.
Mesajele au fost transmise de președinții parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania în cadrul ședinței solemne a Parlamentului Republicii Moldova din 3 februarie. Oficialii baltici au avertizat asupra pericolelor propagandei și dezinformării ruse și au pledat pentru accelerarea reformelor și deschiderea rapidă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Potrivit președintelui Legislativului din Estonia, Riigikogu, efectele economice și energetice resimțite de Chișinău nu reprezintă un argument pentru a încetini reformele, ci dimpotrivă - un motiv suplimentar pentru accelerarea acestora. Oficialul estonian a avertizat că propaganda și dezinformarea sunt instrumente-cheie prin care Federația Rusă încearcă să slăbească din interior societățile democratice.
„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact major asupra economiei și sectorului energetic al Republicii Moldova. Trebuie să fim pregătiți să facem față acestor dificultăți temporare pentru o cauză măreață, pentru că, dacă nu acționăm acum, consecințele pot fi tragice. Rusia nu se schimbă niciodată, iar dacă permitem ca propaganda rusă să ne invadeze mințile și să ne influențeze societățile, vom suferi și mai mult. De aceea, instituțiile democratice puternice sunt mai importante ca oricând”, a declarat Lauri Hussar.
Referindu-se la experiența istorică a statelor baltice, președintele Riigikogu a precizat că democrația, suveranitatea și libertatea nu sunt niciodată garantate automat.
În opinia sa, parcursul Republicii Moldova demonstrează reziliență politică și angajament față de reforme, în pofida presiunilor externe constante. Oficialul a reafirmat că Estonia vede viitorul Republicii Moldova în interiorul Uniunii Europene și este pregătită să sprijine Chișinăul prin cooperare și transfer de experiență.
*„R. Moldova a demonstrat o reziliență și o hotărâre remarcabile în urmarea reformelor democratice și în avansarea spre un viitor european. Considerăm că viitorul Republicii Moldova aparține familiei europene, într-o comunitate construită pe valori comune. Ca stat care a trecut printr-o transformare profundă, înțelegem dificultățile reformelor instituționale și ale consolidării încrederii publice. Suntem gata să împărtășim din experiența noastră și să rămânem un partener angajat”, a spus oficialul estonian.
Rezultatele recente ale alegerilor din Republica Moldova au fost un semnal politic clar în favoarea democrației și a valorilor europene, susține președinta Parlamentului Letoniei, Daiga Mieriņa. Potrivit acesteia, chiar dacă scrutinul a avut loc într-un context marcat de tentative repetate de ingerință din partea Federației Ruse, societatea moldovenească a reușit să își apere opțiunea democratică în pofida acestor presiuni.
„Rezultatele alegerilor recente reprezintă o alegere clară în favoarea democrației și a valorilor europene. Într-o anumită măsură, ele pot fi văzute ca o rezistență autentică a poporului moldovenesc împotriva ingerinței constante a statului agresor. Europa apreciază acest progres și determinarea de a apăra voința liberă a cetățenilor. Moldova demonstrează că presiunile externe pot fi învinse prin statornicie democratică”, a declarat Daiga Mieriņa.
Letonia: R. Moldova este pregătită pentru deschiderea primului cluster
De asemenea, președinta Saeimei, Parlamentul leton, a susținut necesitatea deschiderii rapide a primului cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova. Ea a explicat că progresul în reforme este deja recunoscut de statele blocului comunitar. Totodată, oficiala a invocat experiența Letoniei pentru a ilustra beneficiile concrete ale integrării europene asupra economiei, infrastructurii și nivelului de trai.
*„Progresul Republicii Moldova este recunoscut la nivel european și confirmat de rapoartele Comisiei Europene privind extinderea. În opinia noastră, primul cluster de negocieri ar trebui deschis imediat, pentru a aduce Moldova mai aproape de obiectivul finalizării negocierilor de aderare până în 2028. Aderarea la Uniunea Europeană nu înseamnă doar statut, ci beneficii reale pentru cetățeni, economie și infrastructură. Experiența Letoniei arată cât de profund se poate transforma o țară prin integrare”, a menționat Daiga Mieriņa.
În același timp, președintele Seimasului din Lituania, Juozas Olekas, a remarcat faptul că progresele realizate de Republica Moldova capătă o semnificație aparte în contextul presiunilor constante exercitate de Federația Rusă. Potrivit acestuia, menținerea conflictului transnistrean ca instrument de șantaj politic nu a împiedicat Chișinăul să avanseze pe calea reformelor.
„Republica Moldova a realizat progrese semnificative în ultimii ani, în ciuda presiunilor politice și a amenințărilor continue la adresa securității. Faptul că o parte a teritoriului țării este folosită de Rusia ca instrument de șantaj face aceste realizări cu atât mai importante. Aceste progrese ne ajută să construim un consens politic pentru următoarea extindere a Uniunii Europene. Atunci când procesul capătă substanță, deciziile formale vor veni mai rapid”, a declarat Juozas Olekas.
Totodată, liderul Legislativului lituanian a respins ideea existenței unei alternative viabile în Est pentru Republica Moldova. El a explicat că modelul promovat de Federația Rusă se bazează pe control, destabilizare și presiuni hibride, nu pe dezvoltare sau cooperare.
Potrivit oficialului, tocmai aceste riscuri fac ca integrarea Republicii Moldova și a Ucrainei în Uniunea Europeană să fie nu doar un obiectiv politic, ci și unul moral.
„Să fim sinceri, Rusia nu are nimic de oferit. Nu există dezvoltare, nu există cooperare, ci doar control, frică și destabilizare. Vedem cum atacurile hibride și grupurile criminale încearcă să submineze instituțiile statului și procesele democratice. Moldova și Ucraina trebuie să facă parte din familia Uniunii Europene nu doar din motive politice, ci și dintr-o obligație morală”, a specificat Juozas Olekas.
R. Moldova contează pe sprijinul balticilor
La finalul ședinței solemne, președintele Parlamentului Republicii Moldova a evidențiat sprijinul constant al statelor baltice pentru parcursul european al Chișinăului.
Potrivit lui Igor Grosu, experiența Estoniei, Letoniei și Lituaniei este relevantă pentru Republica Moldova, iar Legislativul are o responsabilitate-cheie în adoptarea reformelor necesare.
„Contăm pe sprijinul dumneavoastră și suntem convinși că împreună vom duce acest parcurs european până la capăt”, a conchis Igor Grosu.
Ședința, boicotată de comuniști
Ședința solemnă a Parlamentului Republicii Moldova a fost părăsită demonstrativ de deputații fracțiunii parlamentare a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, imediat după intonarea imnului R. Moldova.
Într-un briefing susținut ulterior, președinta fracțiunii, Diana Caraman, a declarat că formațiunea a decis să boicoteze ședința la care au participat înalții oaspeți din Lituania, Letonia și Estonia în semn de protest față de politicile actualei guvernări, pe care o acuză de pierderi economice, sociale și de lipsă de alternative reale pentru dezvoltarea țării.
„Începem această sesiune parlamentară într-un regim de pierderi permanente, de bani, de timp, de oameni și de oportunități. Cel mai periculos este că se pierde încrederea că guvernarea este capabilă să acționeze în interesul propriului popor”, a declarat Diana Caraman.
Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2-4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.
CITIȚI ȘI:
