ÎN CONTEXT | Dan Alexe: „Cele două țări nu trebuie separate”. R. Moldova și Ucraina merg „la pachet” spre UE
În pofida provocărilor, procesul de extindere a Uniunii Europene (UE) se află într-un moment de redefinire, în care Republica Moldova și Ucraina sunt percepute „la pachet”. Corespondentul special al Teleradio-Moldova la Bruxelles, Dan Alexe, a oferit detalii, în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1, din culisele diplomației europene despre „testul de viteză” pe care Chișinăul trebuie să îl parcurgă până în 2029.
Unitatea strategică: Decuplare exclusă
Sincronizarea parcursului european al Republicii Moldova cu cel al Ucrainei nu este doar o coincidență politică, ci o necesitate strategică. Dan Alexe atențioază că „cele două țări nu trebuie separate, asta este esențial”, iar fragmentarea acestui „pachet” ar crea vulnerabilități nedorite de Bruxelles.
„Ideea este de a ieși din cercul acesta vicios în care s-a intrat fără ca nimeni să fi dorit asta și anume: țările care vin la pachet, Ucraina și Republica Moldova, nu este un secret că nu sunt actualmente cu totul pregătite din moment ce prin definiție, negocierile nu au început încă. A le primi foarte repede ar însemna o încălcare a Tratatului de la Maastricht, care este un fel de Constituție a UE. Acolo scrie limpede că trebuie adoptat așa numitul acquis comunitar și anume suma de legislații care formează temelia justiției europene, a economiei și a diplomației”, a declarat Dan Alexe.
Negocierile cu UE - o cursă contra cronometru
Deși calendarul tehnic pare ambițios, jurnalistul consideră că obstacolele juridice pot fi depășide prin consens politic.
„Mai mari sunt anumite obstacole economice și lipsa timpului, pentru că negocierile încă nu au început și ele trebuie să fie încheiate, fie și fictiv duse într-un ritm accelerat ca să se pună acolo o semnătură și o ștampilă. Nicio țară nu poate fi primită fără încheierea acelor negocieri și sunt 35 de capitole. Va lua luni de zile, dacă nu chiar ani. (...) Aderarea poate avea loc chiar un pic mai repede după încheierea din 2029. Obstacole juridice majore nu există, trebuie doar găsită o modalitate de a mulțumi Ungaria și Slovacia”, constată Alexe, care susține că în cazul unui „veto” din partea celor două state „ar trebui propus un aranjament pe care l-ar accepta”.
Precedentul istoric: Aderarea cu regiunea transnistreană ocupată
Chiar dacă unul dintre subiectele sensibile rămâne integritatea teritorială a regiunii transnistrene, Alexe se arată optimist și susține că aderarea poate avea loc în conformitate cu directivele europene.
„UE nu poate să schimbe granițele internaționale. Deci, odată ce o țară dorește să adere, aderă în întregime. Altfel se încalcă legislația internațională. Ca să dau un exemplu mai familiar telespectatorilor, Occidentul nu a recunoscut niciodată «înghițirea» țărilor baltice de către URSS. Ele au avut întotdeauna un statut aparte și au fost considerate republici independente chiar în timpul ocupației sovietice. Niște precedente există și nu ar fi exclus ca R. Moldova să fie primită cu regiunea transnistreană încă ocupată, știind foarte bine că se va prăbuși economic. Paradoxal, deși situația e gravă, nu acela ar fi obstacolul în calea aderării”.
Vizita vicepremierului Mihai Popșoi la Bruxelles este evaluată prin prisma ritmului reformelor Chișinăului, iar efortul instituțional este considerat unul „fără precedent”.
„Reformele introduse au fost făcute atât de rapid și convingător, încât în timpul discuției europarlamentarul român Ștefănuță, când am pus întrebarea ce post de comisar european ar dori Republica Moldova să primească după intrare, domnul Ștefănuță a spus portofoliul care nu există al reformei administrative”, a menționat jurnalistul.
Țările baltice, aliații R. Moldova în Comisia Europeană
Cu referire la vizita șefilor de parlamente din Estonia, Letonia și Lituania la Chișinău, publicistul a confirmat că R. Moldova beneficiază de sprijinul celui mai influent grup de state în materie de securitate și bugete din conducerea UE.
„Este o certitudine. Nimeni nu îndrăznește să fragilizeze Republica Moldova. Iar țările baltice dețin dintre cele mai puternice și influente posturi din Comisia Europeană. Ministrul de Externe este estonă, apoi șeful în apărare a Uniunii Europene și Valdis Dombrovskis, care este al doilea comisar cel mai influent după Ursula von der Leyen. El deține toate marile pachete bugetare și tendințe economice ale UE. Deci, sprijinul balticilor pentru R. Moldova, dar și cuvântul lor contează destul de mult”, a concluzionat corespondentul Teleradio-Moldova la Bruxelles.
Viceprim-ministrul Mihai Popșoi se află în vizită oficială la Bruxelles, în perioada 2-4 februarie, în vederea aprofundării dialogului politic și de securitate cu UE. Agenda mai include discuții cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate și vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, cu comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, precum și cu șeful cabinetului președintelui Consiliului European, Pedro Lourtie, cu secretarii generali ai Consiliului Uniunii Europene și ai Serviciului European de Acțiune Externă, Thérèse Blanchet și Belén Martínez Carbonell. De asemenea, oficialul moldovean se va întâlni cu directorul general pentru Industria de Apărare și Spațiu al Comisiei Europene, Timo Pesonen.
Europarlamentarii și oficialii europeni au reconfirmat sprijinul politic și financiar pentru Republica Moldova, subliniind că în 2025 acesta s-a concretizat prin cel mai mare pachet de asistență oferit de Uniunea Europeană țării noastre de la obținerea independenței și încurajând autoritățile moldovenești să mențină ritmul reformelor necesare aderării.
CITIȚI ȘI:
