Social

Renunțarea la fumat și la consumul de alcool ar putea preveni circa 30% dintre cazurile de cancer, afirmă directorul Institutului Oncologic

Renunțarea la fumat, la consumul de alcool și acceptarea vaccinărilor ar putea preveni între 25 și 30% dintre cazurile de cancer înregistrate în R. Moldova, susține directorul Institutului Oncologic, Ruslan Baltaga. Totodată, vizitele regulate la medicul de familie și investigațiile de rutină pot face diferența dintre boală și prevenție.

„Cancerul este a doua cea mai frecventă cauză de îmbolnăvire și mortalitate în Republica Moldova, dar nu este doar o problemă în Republica Moldova. Și la nivel global, de asemenea, este o provocare complexă. Complexitatea este legată de faptul că boala afectează persoana, familiile, precum și societatea, iar provocările sunt mult mai complexe decât doar tratamentul bolii. Este o abordare sistematică de la controlul factorilor de risc”, a declarat Baltaga la emisiunea Bună Dimineața de la Moldova 1, cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, marcate anual pe 4 februarie.

Fumatul, consumul excesiv de alcool, stilul de viață nesănătos, expunerea îndelungată la soare, anumite virusuri și lipsa vaccinării, inclusiv împotriva hepatitei virale sau a virusului HPV, reprezintă principalii factori de risc pentru îmbolnăvirea cu cancer.

În acest context, Baltaga a insistat asupra rolului medicului de familie.

„Este foarte important să avem un medic de încredere, iar de cele mai multe ori acesta este medicul de familie – poarta de intrare în sistemul de sănătate”, a spus el.

Potrivit directorului Institutului Oncologic, în Republica Moldova funcționează trei programe de screening pentru prevenția cancerului, adaptate în funcție de vârstă și gen. El a menționat că experiența acumulată prin participarea la programul european EU CanScreen a ajutat autoritățile să înțeleagă mai bine tendințele și să îmbunătățească programele existente.

„EU CanScreen este o platformă a tuturor statelor membre UE plus R. Moldova, Norvegia, în care mai mult facem schimburi de experiență despre programele existente, despre eficiența lor, criteriile de includere, modalitățile de efectuare, care sunt grupurile țintă și, împreună cu acest program, dar și cu alții experți internaționali, alte structuri, în așa fel ca să țintim aceste eforturi la Republica Moldova în așa fel noi aflăm care sunt tendințele curente, care sunt perspectivele. Spre exemplu, sunt cancere pentru care se face screening și depistare precoce, acestea sunt cancerul colorectal, mamar și de cervix, dar sunt și alte cancere care au o povară mare, cum ar fi cancerul pulmonar, cancerul de prostată, care de asemenea se inițiază programe de screening și depistare precoce. Noi suntem parte acestei rețele, știm ce avem de făcut, experții noștri naționali participă la aceste rețele, se face schimb de opinii, de experiență și expertiză în domeniu”, a precizat Baltaga.

Ruslan Baltaga, directorul Institutului Oncologic
Sursa: Ruslan Baltaga, directorul Institutului Oncologic

Datele rămân, însă, îngrijorătoare. Aproximativ un sfert dintre cazurile de cancer sunt depistate în stadiul IV, ceea ce reduce semnificativ speranța de viață.

„În schimb, circa 50% dintre pacienți sunt diagnosticați în stadiile I și II, iar obiectivul nostru este să creștem acest procent”, a subliniat Baltaga.

El a adăugat că, în multe situații, cancerul poate fi gestionat ca o boală cronică, cu șanse reale de supraviețuire.

Referindu-se la screeningul colorectal, specialistul a explicat că rudele persoanelor care au avut acest tip de cancer pot beneficia gratuit de colonoscopie, iar pentru alte grupuri de vârstă se aplică testul pentru depistarea sângelui ocult în materiile fecale.

„Un rezultat pozitiv nu înseamnă automat cancer, dar permite depistarea și înlăturarea leziunilor precanceroase”, a explicat el.

În Republica Moldova sunt înregistrate în prezent aproximativ 70.000 de persoane cu diagnostic oncologic, iar anual se înregistrează între 5.000 și 5.500 de decese. Din cele circa 10.800 de cazuri noi depistate anual, aproximativ 2.000 de persoane decedează în primul an de la diagnostic.

Baltaga a menționat că, în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova este parte a unor programe majore precum EU4Health și EU Net CCC, care vizează crearea unor centre oncologice cuprinzătoare.

„Un element esențial al acestor programe este suportul supraviețuitorilor”, a subliniat el.

Directorul Institutului Oncologic a explicat că termenul de *„supraviețuitor” *se referă la orice persoană diagnosticată cu cancer, din momentul inițierii tratamentului și până în remisie sau vindecare completă.

„Este un concept pe care vrem să-l promovăm, pentru a schimba percepția asupra acestei boli”, a conchis Ruslan Baltaga.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului a fost instituită în anul 2000 de Uniunea Internațională de Cancer Control, cu scopul de a informa populația, de a combate miturile și de a consolida capacitatea sistemelor de sănătate în domeniul prevenirii, diagnosticului și tratamentului.

CITIȚI ȘI:

Ana Cebotari

Ana Cebotari

Autor

Citește mai mult