ÎN CONTEXT | Expert: Rusia profită de vulnerabilitățile Ucrainei. Donbas și Zaporojie, noile linii roșii
Cea de-a doua rundă de negocieri între Rusia, Ucraina și SUA s-a încheiat doar cu un schimb de prizonieri, fără un acord de încetare a focului, lăsând deschisă o listă lungă de divergențe teritoriale. Deși oficial discuțiile sunt prezentate drept „constructive”, expertul în relații internaționale Grigore Guzun consideră că aceste mecanisme nu produc rezultate, deoarece solicitările Moscovei depășesc cadrul inițial al negocierilor, sporind riscurile pentru Kiev.
„Ultimele două runde de negocieri care au avut loc, și mai devreme, și acum, practic, nu dau rezultate. Chiar dacă pentru prima dată delegația Ucrainei spune că negocierile au fost mai mult sau mai puțin constructive, fapt cu care eu nu sunt de acord. Așteptările sunt mult mai mari. Reieșind din ceea ce declară Federația Rusă, înțelegem că nu are cum să fie aceste negocieri constructive”, a declarat Grigore Guzun la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Expertul identifică trei elemente-cheie care au definit contextul actual al negocierilor și care forțează Kievul să caute soluții rapide.
„Am analizat trei lucruri. În discursul lui Zelenski la Davos a criticat poziția liderilor europeni, prin surprindere. Al doilea – o schimbare în delegația Ucrainei, domnul David Arahamia, liderul fracțiunii „Slujitorul Poporului” din Rada Supremă. În primele zile de la invazie a fost în delegație și atunci cu rușii s-a ajuns la niște termeni agreați. Al treilea – vremea nefavorabilă din Ucraina, care o pune în poziție nefavorabilă. Poporul ucrainean așteaptă mișcări din partea elitei politice în contextul în care se bombardează în fiecare zi. [...] Federația Rusă trebuie să înțeleagă că, urmare a acestor evenimente care au avut loc în ultimele săptămâni, pe poporul ucrainean nu îl mai sperie nimic, nici acele drone Shahed, nici cele balistice”, a explicat Guzun.
Analistul constată o escaladare a pretențiilor Moscovei, care profită de vulnerabilitățile climatice ale Ucrainei pentru a-și menține poziția.
„În context geopolitic, asistăm la aceste încercări de a găsi un compromis. Cert este că încă e o formulă în care Ucraina să cedeze. Mai mult, Federația Rusă până mai ieri a declarat că ei își doresc ca trupele ucrainene să plece din regiunea Donbas, acum cere recunoașterea internațională a acestui teritoriu. O condiție mai dură. Are experiență în acest gen de negocieri, din acest motiv delegația ucraineană trebuie să fie foarte atentă la ce acceptă. SUA propunea un plan de crearea unei zone economice libere în estul Ucrainei, iar ceea ce ține de centrală, se vorbea ca energia să fie distribuită 50/50 între Federația Rusă și Ucraina. Și aici nu s-a ajuns la un numitor comun. Să faci ca Federația Rusă să cedeze este foarte greu. Înțelege că Ucraina este vulnerabilă din cauza condițiilor meteorologice. Nu va ceda la centrala din Zaporojie”, punctează Grigore Guzun.
În finalul analizei, expert în relații internaționale a amintit că Forumul Economic Mondial a fost un punct de cotitură în care Europa a creat un front comun pentru a-și proteja interesele: „Davos a fost un moment de cotitură atât pentru continentul european, cât și pentru Ucraina. Uniunea Europeană a luat niște măsuri concrete ca să nu mai fie victima politicii duse de Trump”.
„Anume la forumul Davos, liderii europeni au făcut niște declarații cu o încărcătură mult mai dură față de poziția americană. Vorbim de vechiul continent, de o istorie a continentului european și așa mai departe. Și din acest moment vedem că poziția Statelor Unite este mult mai diferită față de Europa și Trump nu-și mai permite să critice politicile europene”, a conchis Grigore Guzun.
A doua rundă de negocieri trilaterale Rusia–Ucraina–SUA s-a încheiat fără un acord de încetare a focului, dar cu un schimb de prizonieri. Kievul insistă pe garanții de securitate și refuză cedarea teritoriilor, în timp ce Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din întreaga regiune Donețk și revendică Centrala nucleară de la Zaporojie.
CITIȚI ȘI:
