Sondaj: 49% dintre cetățeni spun că justiția s-a îmbunătățit. IPRE: „Progresul nu este suficient de consolidat”
Cetățenii R. Moldova au o încredere mai mare în sistemul de justiție. Aproximativ jumătate dintre respondenții unui sondaj de opinie, prezentat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) pe 6 februarie, consideră că situația s-a îmbunătățit în ultimii ani. Totuși, două elemente rămân sensibile: rapiditatea procedurilor și transparența proceselor, corupția fiind principala problemă menționată.
Potrivit cercetării, 49% dintre respondenți consideră că situația în justiție s-a îmbunătățit în ultimii trei ani, față de 32% în 2023, în timp ce 20% apreciază că situația s-a înrăutățit. Peste 40% dintre respondenți au încredere în avocați, 36% în poliție și 31% în sistemul judecătoresc și în procuratură.
Corupția rămâne principala problemă structurală în percepția cetățenilor, fiind menționată de 57% dintre respondenți. Cel puțin o treime dintre aceștia consideră că există multă corupție în instituțiile de justiție, în special în poliție (40%), în sistemul judecătoresc și în procuratură (37%).
În cadrul sistemului procuraturii, percepțiile privind prezența corupției sunt mai variate. Părerea exprimată cel mai frecvent este că fenomenul este mai răspândit la nivelul procuraturilor teritoriale.
„Observăm o dinamică mixtă privind integritatea în justiție. Pe de o parte, există o percepție a scăderii corupției în sistem față de anul 2023. Pe de altă parte, percepția despre răspândirea corupției persistă. Astfel, integritatea rămâne una dintre cele mai sensibile probleme ale reformei justiției”, a subliniat Dumitru Slonovschi, directorul Magenta Consulting, compania care a realizat cercetarea.
După corupție, la o distanță considerabilă este menționat „cumătrismul”, de către 15% dintre respondenți, urmat de neprofesionalismul sau incompetența specialiștilor.
„Deci, putem observa că populația consideră că sunt preponderent probleme etice în sistem, mai mult decât cele tehnice”, a menționat Dumitru Slonovschi.
Nivelul de încredere în justiție este influențat de gradul de informare al respondenților. Cei care cunosc reforma justiției consideră, într-o măsură mai mare, că situația în acest domeniu s-a îmbunătățit. Totodată, odată cu creșterea în vârstă a respondenților, nivelul de încredere este în descreștere.
„Vârstnicii, probabil din experiența din trecut, au o încredere mai mică. Cei care sunt mai tineri și cresc în acești ani percep justiția mult mai pozitiv”, a constatat directorul Magenta Consulting.
Nivelul de încredere față de evaluarea integrității judecătorilor și procurorilor rămâne moderat. Doar 45% dintre respondenți au percepții pozitive față de vetting, în creștere, totuși, cu cinci puncte procentuale față de sondajul precedent.
Directorul IPRE, Iulian Groza, a menționat că, deși cresc percepțiile pozitive privind competența, accesibilitatea, imparțialitatea și echitatea actorilor din justiție, progresul nu este încă suficient de consolidat pentru a genera o încredere stabilă și uniformă la nivelul întregului sistem de justiție.
„Este un semnal important că reformele încep să fie observate. Totuși, încrederea rămâne moderată și dependentă de rezultatele concrete și vizibile”, a spus Iulian Groza.
Expertul a adăugat că, pentru cetățeni, integritatea rămâne criteriul central de evaluare a acestui sector, iar așteptările pentru perioada imediat următoare sunt foarte clare. Acestea vizează reducerea corupției, sancționarea cazurilor de mare rezonanță și eliminarea persoanelor neintegre din sistem.
Cercetarea a fost realizată telefonic, pe un eșantion de 1.125 de persoane, marja de eroare fiind de 3%. Acesta este al doilea studiu IPRE privind încrederea cetățenilor în justiție, după primul prezentat în urmă cu un an.
CITIȚI ȘI:
