Programul Erasmus+, cu buget de 26 de miliarde de euro: Ce facilități au tinerii din statele candidate pentru aderare la UE
Zeci de mii de tineri din Europa, inclusiv din Balcani, studiază, muncesc sau fac voluntariat peste hotare cu sprijinul Uniunii Europene, prin programul Erasmus+. Cu un buget de 26 de miliarde de euro pentru perioada anilor 2021-2027, programul oferă acces la mobilitate academică, stagii profesionale și experiențe interculturale care influențează direct parcursul profesional al participanților.
Muntenegru: Un semestru peste hotare, o perspectivă nouă acasă
Pentru tot mai mulți studenți din Muntenegru, stat candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, mobilitatea Erasmus+ nu este doar o experiență academică, ci un moment de ruptură care schimbă felul în care tinerii își văd viitorul. Un semestru petrecut într-o altă țară înseamnă nu doar cursuri diferite, ci și confruntarea cu alte culturi, alte ritmuri și alte așteptări, experiențe care, odată întoarse acasă, se transformă în încredere și inițiativă.
Unul dintre acești tineri este Alexa Pavićević, student în anul III la Facultatea de Științe Naturale și Matematică din Muntenegru. El a petrecut, anul trecut, prin programul Erasmus+, un semestru în Bratislava, la cea mai mare universitate tehnologică din Slovacia.
„A fost o experiență de neuitat, care m-a modelat în nenumărate feluri atât academic, cât și personal. Am descoperit culturi diferite, de la Est la Vest, iar toate diferențele care existau în percepția mea în Muntenegru au dispărut”, a spus Alexa Pavićević, la emisiunea „Vector European”, de la Moldova 1.
Universitatea din Muntenegru oferă numeroase astfel de oportunități. Instituția colaborează cu aproximativ 200 de universități partenere din Europa, iar în fiecare semestru sunt disponibile în jur de 60 de competiții de aplicare pentru studenți.
„În ultimii zece ani, de când Universitatea participă la program, aproximativ 1.500 de studenți au beneficiat de bursele Erasmus. Interesul este constant, iar fiecare al treilea student, după primul schimb, aplică pentru unul nou”, a declarat Jelena Pelević, reprezentantă a Biroului pentru Cooperare Internațională și Mobilitate.
Potrivit acesteia, mobilitatea internațională este esențială și în contextul apropierii Muntenegrului de aderarea la Uniunea Europeană.
„Nu doar pentru dezvoltarea personală și academică a tinerilor, ci și pentru construirea unei identități europene și a unui sentiment de apartenență la spațiul educațional și cultural european”, a remarcat Jelena Pelević.
Experiențele dobândite în străinătate ar trebui să fie reflectate ulterior în societatea de origine.
„Scopul tuturor acestor schimburi și experiențe în străinătate este ca, odată întors, tânărul să poată influența mediul din jur, atât academic, cât și social, în nenumărate moduri pozitive”, a spus Alexa Pavićević.
Autoritățile muntenegrene recunosc, însă, că obstacolele administrative încă limitează mobilitatea, iar aderarea deplină la UE ar facilita accesul la aceste programe.
„Aderarea completă va aduce acces total la programele europene, recunoaștere egală a documentelor de studii, călătorii fără viză mai ușoare și acces deplin atât la educație, cât și la piața muncii în statele membre”, a declarat Biljana Papović, reprezentantă a Ministerului Afacerilor Europene.
În același timp, Guvernul este conștient de riscul migrației accelerate a tinerilor.
„Acest lucru poate fi realizat prin crearea de locuri de muncă adecvate, prin asigurarea revenirii și, eventual, prin stimulente pentru contribuția și activitatea în țară”, a mai spus Biljana Papović.
„Cred că soluția este ca tinerii să simtă în țara lor de origine că aici. Cunoștințele, efortul și dorința de a avansa în străinătate sunt apreciate și, respectiv, mai mulți tineri vor pleca, dar revenirea lor acasă va fi o consecință naturală”, a povestit Alexa Pavićević.
Bosnia și Herțegovina: Experiența care schimbă modul de a privi comunitatea
Pentru unii tineri din Bosnia și Herțegovina, plecarea prin Erasmus+ este primul contact real cu un mediu profesional și academic european. Experiențele trăite peste hotare nu rămân însă izolate: ele influențează modul în care acești tineri se raportează la propria țară și la rolul pe care îl pot avea în comunitățile din care provin.
Printre beneficiarii acestui program se numără și Selija Žugor, o tânără din Mostar, Bosnia și Herțegovina, care a petrecut șase luni în orașul spaniol Córdoba.
„În primul rând, schimbarea a fost vizibilă la facultate, atunci când prezentam sau lucram la proiecte. Munca mea a devenit mult mai detaliată decât înainte și am legat-o adesea de țara noastră: cum aș putea avea un impact în Bosnia și Herțegovina. Desigur, acest lucru s-a reflectat ulterior și în activitatea mea de aici, unde interacționez cu culturi diferite și le înțeleg mult mai bine decât înainte”, a declarat Selija Žugor, absolventă în Managementul Turismului.
„Desigur, aș recomanda această experiență oricui, pentru că în aceste șase luni am crescut atât din punct de vedere academic, cât și personal”, a spus Selija Žugor, la postul public de televiziune.
Instituțiile de învățământ din Bosnia și Herțegovina susțin că mobilitatea nu înseamnă doar studiu, ci și dezvoltare interculturală.
„Experiența de mobilitate nu înseamnă, pur și simplu, să mergi într-o altă țară și să studiezi. Există un întreg pachet de competențe interculturale care vine odată cu intrarea într-un mediu străin”, a explicat Jelena Jurčić, prodecan pentru cooperare internațională la Universitatea din Mostar.
De asemenea, organizațiile societății civile sprijină activ tinerii în identificarea acestor oportunități.
„Raportat la așteptările noastre, nu este suficient. Dar, din punct de vedere numeric, aproximativ 15 studenți sunt implicați în mobilitate Ei dobândesc o înțelegere mult mai clară a ceea ce lipsește și a modului în care pot contribui instituțional și pot ajuta la schimbarea viitorului într-un sens mai bun”, a declarat Maja Vejzović, reprezentantă a Agenției pentru Democrație Locală.
Serbia: Mobilitate, competențe și valori europene
Serbia are statut de țară asociată și este membră cu drepturi depline a programului Erasmus+ din 2019. Astfel, instituțiile de învățământ, organizațiile de tineret și societatea civilă pot aplica pentru toate tipurile de proiecte europene atât ca parteneri, cât și ca coordonatori, în condiții similare statelor membre ale Uniunii Europene.
Pentru mulți tineri din Serbia, mobilitatea Erasmus+ nu înseamnă doar studii peste hotare, ci și dezvoltare personală, și implicare civică. Dragan Đorđević a participat la două schimburi de tineret, axate pe incluziune socială și dezvoltarea competențelor personale.
„Am participat la două schimburi de tineret. Primul, la Sofia, în Bulgaria, a vizat categoriile de persoane mai greu angajabile și modul în care le putem ajuta”, a spus Dragan Đorđević, participant Erasmus+.
El precizează că experiențele internaționale oferă un cadru practic de învățare, dificil de replicat în afara mobilităților.
„Oamenii învață cel mai bine prin experiență directă în străinătate. Schimburile ne permit să descoperim cultura altor țări, să construim conexiuni pentru viitor și să ne dezvoltăm personal”, a mai declarat Dragan Đorđević.
Potrivit reprezentanților instituțiilor care implementează programul, Erasmus+ este conceput ca un mecanism flexibil, accesibil mai multor categorii de beneficiari, de la studenți și profesori până la lucrători de tineret, organizații sportive și instituții publice.
„Programul Erasmus+ oferă oportunități diferitelor grupuri țintă”, a explicat Vedrana Marković, reprezentantă a Fundației Tempus, precizând că structura sa permite atât mobilități individuale, cât și proiecte de cooperare între instituții.
În prezent, la program participă toate statele membre ale Uniunii Europene, precum și mai multe țări asociate, inclusiv Serbia, Macedonia de Nord, Islanda, Norvegia, Liechtenstein și Turcia. Alte state pot lua parte la anumite componente ale programului, în funcție de acordurile existente.
Menționăm că, în perioada 2023–2026, Uniunea Europeană a alocat peste 5.2 miliarde de euro anual pentru apelurile Erasmus+, iar pentru întregul interval 2021-2027 bugetul programului ajunge la 26 de miliarde de euro, sprijinind mobilitatea, educația și dezvoltarea tinerilor din Europa și din statele partenere.
Și Republica Moldova participă activ la programul Erasmus+, în calitate de țară parteneră din Vecinătatea Estică, beneficiind de mobilități academice, schimburi de tineri și proiecte de consolidare instituțională. Potrivit datelor oficiale ale Biroului Național Erasmus+ din Moldova, peste 3.300 de studenți și cadre didactice moldovenești au participat, în perioada 2014 – 2023, la mobilități internaționale de studii sau predare în universități europene.
CITIȚI ȘI:
