Vettingul lent și lipsa finalității în dosare de rezonanță au tras în jos scorul R. Moldova din Indicele Percepției Corupției în 2025
Scorul Republicii Moldova în Indicele Percepției Corupției (IPC) 2025, care a coborât cu un punct față de 2024 - de la 43 la 42, confirmă mai degrabă o stagnare decât un regres dramatic, însă transmite un semnal clar că ritmul reformelor trebuie accelerat.
În timp ce experții atrag atenția asupra întârzierilor în implementarea recomandărilor și asupra vulnerabilităților persistente din justiție, reprezentanții majorității parlamentare susțin că anul electoral și presiunile externe au influențat prioritățile instituțiilor, iar anul 2026 ar trebui să aducă rezultate vizibile.
Scăderea IPC are o tendință globală și rădăcini mai profunde, susține experta de la Transparency International Moldova, Mariana Kalughin, referindu-se la contextul internațional în care tot mai multe democrații consacrate înregistrează reculuri.
„E vorba de un declin al leadership-ului, inclusiv la nivel global, care nu are cum să nu submineze lupta globală împotriva corupției. Am asistat, anul trecut, la mai multe evenimente în diferite țări care vorbeau despre nemulțumirea oamenilor în ceea ce privește contrareformele anticorupție, proteste anticorupție și o ignorare periculoasă a normelor internaționale de către unele guverne. Toate aceste lucruri afectează climatul general al luptei împotriva corupției, a explicat Mariana Kalughin, la emisiunea „Zi de zi”, de la Radio Moldova.
Experta a precizat că Indicele Percepției Corupției măsoară percepția asupra corupției din sectorul public, așa cum este evaluată de mediul de afaceri și de experți, pe o scară de la 0 la 100. Clasamentul include 182 de state și se bazează pe cercetări externe realizate de organizații internaționale recunoscute.
În cazul Republicii Moldova, stagnarea actuală sugerează că o parte dintre recomandările formulate anterior nu au fost puse în aplicare la timp sau integral, a punctat Mariana Kalughin.
„Republica Moldova a înregistrat un scor mai prost decât anul trecut – 42 de puncte față de 43. Este un declin nesemnificativ, însă faptul că am coborât în clasament ar însemna că mai multe dintre recomandările înaintate anul trecut nu au fost puse în aplicare de către autorități, ceea ce nu a putut să nu se răsfrângă asupra indicelui pentru țară. Chiar dacă am avut evenimente pozitive, cum ar fi avansarea în parcursul european sau faptul că mai multe dosare mari de corupție au ajuns pe masa magistraților, rămâne un vid informațional despre dosarele în care se investighează nereguli comise de către demnitarii în funcție”, a remarcat experta.
În opinia sa, reforma instituțiilor trebuie fundamentată pe analize solide, nu pe schimbări de formă. Mariana Kalughin a menționat că reorganizarea Procuraturii Anticorupție sau comasarea unor structuri trebuie justificată printr-o analiză de impact bine documentată. Totodată, ea a atras atenția asupra necesității revenirii la concursuri transparente pentru conducerea CNA și ANI, precum și asupra deficitului de rezultate în controlul averilor nejustificate. Potrivit expertei, Parlamentul are restanțe și în ceea ce privește transparența procesului legislativ și adoptarea unui cod de etică pentru deputați, în plus, procesul de evaluare externă a magistraților avansează prea lent.
„Procesul de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor se derulează extrem de lent, ceea ce riscă să știrbească nu doar din siguranța în profesie a persoanelor supuse evaluării, dar și din încrederea justițiabililor în sistemul judiciar”, a punctat Kalughin, la Radio Moldova.
Parlamentul: Reformele trebuie să livreze rezultate
Reprezentanții majorității parlamentare sugerează că evoluția scorului trebuie analizată în contextul mai larg al reformelor în curs și al provocărilor din ultimul an. Potrivit deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), 2025 a fost un an complex, în care instituțiile responsabile de combaterea corupției au fost nevoite să gestioneze inclusiv riscuri legate de procesul electoral și de securitatea statului.
În acest sens, vicepreședintele Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Igor Chiriac, afirmă că obiectivul rămâne consolidarea sistemului de justiție și obținerea unor rezultate concrete în perioada următoare.
„Lupta împotriva corupției și integritatea sectorului public, în special a justiției, este o prioritate națională. Dacă dorim să devenim stat membru al Uniunii Europene, trebuie să avem rezultate în reforma sistemului judecătoresc. Nu este doar pentru aderare, dar și pentru a crea condiții mai bune de trai la noi acasă și pentru ca oamenii să aibă încredere în instituții. Trebuie să luăm în calcul că 2025 a fost un an electoral deloc ușor, în care am văzut interferențe puternice din afara țării și cazuri grave de corupere electorală. O parte din organele abilitate cu lupta împotriva corupției s-au axat în mare parte pe aceste fenomene care reprezentau amenințări la adresa securității statului”, a declarat Igor Chiriac, în cadrul emisiunii „Zi de zi”, de la Radio Moldova.
Deputatul a precizat că IPC 2025 nu reflectă exclusiv rezultatele dosarelor de corupție, ci include și factori precum libertatea presei și funcționarea spațiului asociativ. În ceea ce privește procesul de vetting, Igor Chiriac a afirmat că evaluarea judecătorilor de la instanțele superioare este aproape de final, iar cea a procurorilor este în plină desfășurare.
„Evaluarea externă a judecătorilor de la Curtea Supremă, Curțile de Apel și conducerea instanțelor este practic pe final, iar procesul continuă pentru procurori, inclusiv la Procuratura Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Este adevărat că ritmul poate părea lent, însă este important ca acest proces să fie riguros și să conducă la consolidarea încrederii în sistem”, a explicat Igor Chiriac.
Referitor la proiectul privind comasarea procuraturilor specializate, deputatul a precizat că acesta a fost transmis pentru aviz Comisiei de la Veneția, iar recomandările acesteia vor fi analizate înaintea unei decizii finale.
„Evaluarea judecătorilor de la Curtea Supremă, Curțile de Apel și conducerea instanțelor este practic pe final. Procesul continuă pentru procurori, inclusiv la Procuratura Anticorupție și PCCOCS. Este adevărat că în cazul procurorilor a existat o încetinire, dar vedem o dinamică și sperăm ca lucrurile să evolueze în partea cea mai pozitivă”, a explicat vicepreședintele Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități.
Precizăm că, în ultimul an, R. Moldova și-a înrăutățit cu un punct, de la 43 la 42, scorul din Indicele Percepției Corupției 2025 (IPC 2025), făcut public de Transparency International pe 10 februarie. Țara noastră ocupă locul 80 din 182 de state, o poziție „mijlocie spre slabă” în percepția corupției la nivel mondial.
Experții susțin că autoritățile R. Moldova ar trebui să se axeze pe îmbunătățirea profesionalismului angajaților din sistemul justiției, nu pe schimbarea legilor.
CITIȚI ȘI:
