Modificări la Codul Educației, în Parlament: al treilea mandat pentru rectorii care conduc procese de integrare universitară
Rectorii universităților care au gestionat procese de integrare a altor comunități academice vor putea să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv. Oportunitatea este deschisă prin modificări la Codul Educației, votate în prima lectură în ședința Parlamentului din 12 februarie.
Ministrul Educației, Dan Perciun, a menționat în plenul Legislativului că, în ultimii ani, Republica Moldova a trecut printr-un proces „complicat, însă extrem de necesar” de consolidare a rețelei universitare și de integrare a instituțiilor de cercetare în universități.
În 2022, Universitatea de Stat din Tiraspol a fost integrată în Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea Agrară a fost absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), iar Academia de Administrare Publică a devenit parte a Universității de Stat din Moldova (USM). În 2023, Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport a fost absorbită de USM, iar în prezent este în desfășurare procesul de integrare a Universității „B.P.Hasdeu” din Cahul în UTM.
Legislația în vigoare prevede că un rector poate deține cel mult două mandate consecutive, de cinci ani. Dacă procesele de integrare s-ar fi făcut prin fuziune, cu rezultarea unor entități juridice noi, rectorii și-ar fi putut continua activitatea. În condițiile în care autoritățile au optat pentru un proces simplificat, de absorbție, prevederile în vigoare nu le permit să candideze pentru un al treilea mandat.
„Conceptual, vrem să echivalăm fuziunea cu absorbția și să permitem, cu titlu excepțional, ca un rector care a deținut deja două mandate, însă pe durata mandatului căruia au fost absorbite alte instituții de învățământ, să poată candida pentru un al treilea mandat”, a explicat Dan Perciun.
Potrivit ministrului, universitățile care au trecut prin integrări reprezintă comunități academice distincte, consolidate, cu un număr mai mare de cadre didactice. Jumătate din persoanele care vor vota, de exemplu, viitorul rector al Universității de Stat din Moldova, sunt oameni noi, care nu au mai participat niciodată la alegerea unui rector la USM. Prin votul pe care îl vor acorda, vor da o notă și modului în care au fost gestionate procesele de absorbție.
„Logica noastră este simplă: să dăm ocazia celor care au pornit acest proces să îl ducă la bun sfârșit, dacă vor avea susținerea comunității academice”, a remarcat Dan Perciun.
Ministrul a reiterat că decizia numirii rectorilor aparține exclusiv comunităților academice, nu se ia la minister. Iar orice speculații pe acest subiect manifestă „atitudini arogante și desprețuitoare”.
„La universități, cum este USM sau UTM, pentru rector votează vreo 2000–2500 de oameni, prin vot secret. Și noi vorbim de doctori, doctori habilitați, studenți, oameni care sunt membri ai acestei comunități”, a precizat Dan Perciun.
Oficialul a mai subliniat că în 2025 a fost înregistrată cea mai bună admitere la universitățile din țară din ultimii zece ani. Dacă în 2017–2018 erau admiși în jur de 12.500 de tineri, anul trecut 15.925 au ales să studieze în universitățile din țară.
Obiectivul strategic asumat de autorități este ca, până în 2028–2029, șapte din zece absolvenți de liceu să rămână să învețe în universitățile din Republica Moldova.
Modificările la Codul Educației au acumulat 55 de voturi. Parlamentul va examina proiectul și în lectura a doua.
CITIȚI ȘI:
