Vinul din R. Moldova, exportat cu 0.7 dolari per litru în 2005 și cu 2 dolari astăzi: „Piața Rusiei nu oferă siguranță și predictibilitate”
Embargoul impus de Rusia asupra vinurilor moldovenești, acum 20 de ani, pe 27 martie 2006, a fost principalul catalizator pentru modernizarea sectorului vitivinicol, determinând investiții în calitate și diversificarea piețelor de export. Secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Andrian Digolean, menționează că astăzi vinurile moldovenești ajung în peste 70 de țări, iar prețurile sunt în creștere.
Ridicat peste un an și jumătate, embargoul din 2006 a dus la scăderea producției de vin și a afectat grav economia, iar când Rusia a repetat blocada, în 2013, a lovit din nou vinificatorii, având în vedere că 80% din exporturi erau direcționate către această piață. De la exporturi de 280–300 de milioane de dolari în 2005, s-a ajuns la 100 de milioane după embargou, ulterior acestea începând treptat să crească.
„În 2025, am exportat produse vitivinicole în valoare de 220 de milioane de dolari, în volum de 117 milioane de litri. În CSI au fost exportate 24%, în America 7%, în Africa 4% – apropo, crește exportul pe piața din Africa, în special Nigeria, Ghana, Côte d'Ivoire – în Asia 5% și, atenție mare, în Uniunea Europeană exportăm practic 60% din vinurile din Republica Moldova, cu accent pe piața din România, Polonia, Cehia, Olanda și Slovacia”, a remarcat oficialul în emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Andrian Digolean spune că, deși avem mai puține suprafețe plantate cu viță-de-vie – 109 mii de hectare, față de 150 de mii de hectare în 2005 – randamentul este mai mare.
„În 2005, industria vinului valora până la 10% din PIB, acum suntem la 1.8%. Republica Moldova era pe locul 12 ca producător, acum pe locul 20. Deși parcă observăm o diminuare și o situație mai complicată față de 2005, vinul din Republica Moldova este exportat în prezent cu 2 dolari per litru, față de 0.7 dolari în 2005. Este, de fapt, ceea ce ne-am dorit: să oprim dependența sau să micșorăm exportul vinului în vrac și să exportăm vinuri îmbuteliate, cu valoare adăugată înaltă”, a punctat secretarul de stat MAIA.
Venituri ratate de 1.5 miliarde de dolari
Întrebat despre posibilitatea unei reluări semnificative a exporturilor de vinuri moldovenești către Rusia, oficialul a declarat că producătorii din Republica Moldova și-ar dori să exporte vinuri în cât mai multe țări, însă este important ca regulile de business să fie clare și predictibile.
„Cu regret, piața Rusiei nu oferă producătorilor noștri această siguranță și predictibilitate. Suntem gata să exportăm peste tot în lume, doar că ne dorim să existe condiții echitabile și egale pentru toți”, a spus Andrian Digolean.
Oficialul a subliniat că pierderile după embargou sunt estimate la circa 300 de milioane de dolari, iar veniturile ratate se ridică la 1.5 miliarde de dolari.
„În acea perioadă se exportau vinuri și erau vacanțe de plată de 90 de zile, de 180 de zile. Producătorii exportau marfa și așteptau șase luni ca să primească banii. După embargou, banii au rămas blocați și nu i-au mai văzut”, a explicat secretarul MAIA.
O „lovitură grea” care a deschis oportunități
Embargoul din 2006 a însemnat o „lovitură grea” și pentru cea mai cunoscută companie vitivinicolă din țară. Directorul acesteia, Sorin Maslo, spune că, în acel moment, 20% din producție era orientată spre piața rusă și au fost necesare soluții rapide pentru redirecționarea acestor volume. Deși, pe termen scurt, situația a afectat bugetul și activitatea companiei, astăzi directorul spune că transformările au fost de bun augur.
„Am redistribuit livrările pe alte piețe, am retehnologizat întreprinderea, s-au plantat noi soiuri de viță-de-vie și, de atunci, bineînțeles, avem cu totul o altă poziție în industria vitivinicolă”, a subliniat directorul.
Sorin Maslo a evidențiat saltul calitativ al vinurilor produse de companie, care ajung astăzi la consumatori din 37 de țări, cu o proporție de 70% pe piața Uniunii Europene, în special în state ca România, Germania, Italia, Spania și Suedia. Sorin Maslo a menționat și exporturile peste ocean, în Statele Unite ale Americii și Canada, și, mai nou, pe piețe mai puțin tradiționale din Africa. Totodată, este în creștere și consumul intern.
„Circa 48% din totalul producției de 10 milioane de sticle rămâne pe piața Republicii Moldova. Pentru noi este bine. Complexul nostru turistic este vizitat de 50–100 de mii de turiști anual și este un punct foarte important de promovare a vinurilor și spumantelor noastre în țară”, a subliniat managerul.
El a mai spus că industria vinului continuă să se confrunte cu vulnerabilități, în principal de ordin climatic și economic, însă nu mai este vorba de riscuri de blocaj legate de dependența de o singură piață de desfacere.
Rusia a interzis importul de vinuri și produse vitivinicole din Republica Moldova pe 27 martie 2006, invocând oficial probleme de calitate și siguranță alimentară. Autoritatea rusă de protecție a consumatorilor, Rospotrebnadzor, a susținut că în vinurile moldovenești ar fi fost depistate substanțe nocive și nereguli în procesul de producție.
Pe scară largă, embargoul a fost interpretat ca un instrument de presiune economică folosit de Rusia pentru a influența politica externă a Moldovei. Blocarea accesului a dus la pierderi masive pentru producători, soldate cu scăderi de producție și falimente. Potrivit autorităților, în pofida efectelor negative imediate, indirect embargoul a contribuit la transformarea și maturizarea industriei vinului din Republica Moldova, lucru confirmat și de producători.
CITIȚI ȘI:
