Corespondență Dan Alexe | Summitul UE al competitivității: „Made in EU”, federalismul care nu-și spune numele
Ținându-se de mână în fața camerelor de filmat, Emmanuel Macron și Friedrich Merz au făcut tot posibilul joi, 12 februarie, pentru a relansa unitatea franco-germană, la sfârșitul summitului UE informal care s-a ținut în castelul medieval Alden Biesen din Belgia. Dar, în spatele zâmbetelor politicoase, fisurile de pe axa Paris-Berlin, care în realitate fac să nu avanseze competitivitatea europeană, s-au arătat cât se poate de vizibile.
Reuniunea liderilor celor 27 de state membre, organizată la inițiativa președintelui Consiliului European, António Costa, trebuia să arate uniunea Europei în fața agresivității Rusiei, dar și a atitudinii tot mai distante a SUA, însă, în final, s-a asemănat mai mult cu o manevră politică forțată și fără multă convingere.
Urgența este însă palpabilă. Între o Chină a cărei putere industrială continuă să crească și Statele Unite din ce în ce mai protecționiste, Europa este prinsă într-o menghină. La încheierea summitului, liderii europeni au promis reforme majore pentru îmbunătățirea competitivității, inclusiv o piață unică consolidată și reguli simplificate pentru economie și antreprenorii privați, astfel încât să se ajungă la o etichetă comercială comună: „Made in Europe”.
„Made in Europe”... O marcă unitară și economii integrate sunt dorite acum, dacă se va putea trece peste ceea ce a fost numit sarcastic „Merzoni”, noua alianță potențială dintre Friedrich Merz, cancelarul german, și Giorgia Meloni, șefa guvernului italian, o alianță care, dincolo de un pact pentru a revigora competitivitatea Europei, reafirmă linii directoare simple, dar nu neapărat în conformitate cu ambițiile strategice ale Parisului lui Emmanuel Macron. „Merzoni” este o amenințare potențială pentru axa franco-germană, care a fost dintotdeauna „motorul Europei”.
La summitul informal UE care a avut loc în Belgia, fostul șef al Băncii Centrale Europene și fost premier italian Mario Draghi a prezentat nevoile de investiții ale Uniunii Europene atunci când s-a adresat celor 27 de lideri. Draghi este cel care a prezentat celor 27 de țări membre un raport de referință, în care a solicitat investiții anuale de aproximativ 800 de miliarde de euro.
Investițiile în sectoarele strategice pentru a ține pasul cu rivalii chinezi și americani reprezintă și una dintre principalele cerințe ale președintelui francez Emmanuel Macron, care a evaluat nevoile totale ale UE la aproximativ 1.200 de miliarde de euro pe an și a solicitat contractarea unui soi de datorie comună a membrilor UE pentru a acoperi rambursarea acestei datorii.
Se așteaptă acum ca Bruxelles-ul să dezvăluie la sfârșitul lunii februarie o așa-numită lege de accelerare industrială, care are scopul de a defini parametrii acelei mărci „Made in Europe”.
Rămâne punctul mai vechi și fierbinte de fricțiune franco-german, cel al euro-obligațiunilor dorite de Macron pentru a realiza un împrumut comun. Parisul pledează pentru o recurgere masivă la împrumuturi europene comune pentru a finanța investiții în sectoare viitoare, lucru respins de Berlin.
Subiectul a fost amânat deocamdată pentru summitul UE din luna martie, dar unii economiști au făcut deja analogia cu bugetul unei familii: fără o pușculiță comună, unitatea familiei este doar o pretenție de fațadă.
