Reforma administrației locale: LOC propune crearea a trei regiuni și câte 3.000 de lei per cetățean, CALM cere descentralizare reală

Comasarea voluntară a primăriilor, stimulente financiare mai mari pentru localitățile care aleg să se unească și transformarea actualelor raioane în cel mult trei regiuni de dezvoltare, sunt propunerile Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) pentru reforma administrației publice locale inițiată de autorități. Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) susține, în mare parte, recomandările, însă insistă că orice amalgamare trebuie validată prin referendum local și avertizează că, fără o descentralizare financiară reală, procesul riscă să rămână doar pe hârtie.

LOC, care reunește mai mulți primari, a prezentat un concept structurat pe zece piloni, care vizează atât reformarea nivelului I – comune și orașe, cât și a nivelului II – raioanele.

Copreședintele LOC și primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean, a declarat că reforma nu trebuie tratată ca o simplă reorganizare administrativă.

„Efectele acestei reforme se vor răsfrânge asupra cetățenilor, asupra comunităților locale și asupra țării noastre, per ansamblu, pentru zeci de ani înainte. Iată de ce noi, aleșii locali, ne facem griji ca această reformă să fie implementată cu efect pozitiv, în primul rând, pentru cetățeni”, a declarat Alexandru Bujorean, într-o conferință de presă.

Potrivit acestuia, amalgamarea trebuie să rămână un drept, nu o constrângere, iar reforma trebuie să fie „centrată pe comunități și păstrarea identității locale, bazată pe consens local și asigurarea reprezentativității fiecărei localități”.

Câte 3.000 de lei per locuitor și până la 5 milioane anual pentru primăriile amalgamate

LOC propune majorarea stimulentelor financiare pentru amalgamare voluntară la minimum 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al noii primării. În plus, plafonul transferului anual de susținere ar urma să crească de la două milioane la cinci milioane de lei, garantat până în 2034, cu transfer direct în bugetul noii unități administrativ-teritoriale.

Primăriile care finalizează procesul de amalgamare ar urma să beneficieze și de stimulente fiscale permanente: 5% din TVA colectată pe teritoriul noii primării, 50% din impozitul pe venit al persoanelor juridice și 100% din impozitul pe venit al persoanelor fizice la locul de reședință.

Reprezentanții LOC susțin că aceste măsuri nu reprezintă pierderi pentru bugetul de stat, ci investiții în consolidarea administrației locale și reducerea dependenței de transferurile centrale.

Raioanele – transformate în regiuni

Consilierul raional din Leova, Cristina Rujanschi, a prezentat viziunea privind reorganizarea nivelului raional.

„Actuala structură raională este fragmentată, intermediară, birocratică și costișitoare. Nu desființăm nivelul raional din ambiție politică. Îl transformăm pentru a elimina risipa, a consolida autonomia locală și a crea regiuni capabile să implementeze proiecte mari, europene”, a declarat Cristina Rujanschi.

LOC propune transformarea consiliilor raionale în consilii regionale de dezvoltare, în număr de trei – Nord, Centru și Sud – cu rol predominant de coordonare și implementare a proiectelor de infrastructură majoră, precum rețelele magistrale de apeduct și sistemele integrate de gestionare a deșeurilor.

Primarul orașului Ștefan Vodă, Vladislav Cociu, a adus în discuție costurile actualei structuri raionale.

„Sunt consumate cheltuieli administrative doar la capitolul personal de circa 700 - 800 de milioane de lei, inclusiv întreținerea acestor clădiri, circa 200. Ieșim la un miliard de lei anual doar cheltuieli operaționale”, a calculat Vladislav Cociu.

Acesta a propus municipalizarea orașelor-centre raionale și crearea unei guvernări pe trei niveluri: local (comune și orașe amalgamate), municipal și regional.

Poliție locală în subordinea primarului

Un alt element al conceptului este instituirea unei poliției locale. Consilierul din Rezina, Ghenadie Josanu, a explicat că aceasta ar fi o instituție publică de interes local, în subordinea consiliului local și coordonată administrativ de primar.

„Instituirea poliției locale reprezintă un instrument esențial pentru consolidarea ordinii și siguranței publice la nivel comunitar. Prin subordonarea față de autoritățile locale și orientarea spre nevoile comunității, poliția locală poate contribui direct la creșterea siguranței și calității vieții cetățenilor”, a declarat Ghenadie Josanu.

Competențele ar include ordine publică la nivel local, controlul parcărilor și al staționărilor neregulamentare, verificarea autorizațiilor în construcții, combaterea depozitării ilegale a deșeurilor și controlul comerțului stradal.

CALM susține direcția LOC

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) susține, în linii generale, direcția propusă de LOC, însă insistă asupra respectării stricte a principiului autonomiei locale.

Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, afirmă că amalgamarea trebuie să fie „voluntară și autentică”, în conformitate cu Constituția și Carta Europeană a Autonomiei Locale.

„Orice amalgamare voluntară, indiferent de numărul de locuitori, se consideră neconstituțională dacă nu este validată prin referendum local, conform Cartei Europene a Autonomiei Locale. Reforma trebuie să fie consultativă, democratică și responsabilă, altfel riscă să devină un act abuziv și destabilizator”, a declarat Viorel Furdui pentru Teleradio-Moldova.

În ceea ce privește stimulentele financiare, CALM consideră că suma de 3.000 de lei per locuitor și cotele din TVA și impozite sunt „măsuri pozitive, dar insuficiente”, în lipsa unor garanții clare de descentralizare financiară reală și predictibilitate pe termen lung.

De asemenea, CALM susține lichidarea actualelor raioane și crearea a cel mult cinci regiuni de dezvoltare, în conformitate cu standardele europene NUTS 2, considerând că modelul cu trei regiuni trebuie ajustat la realitățile Republicii Moldova.

Atât LOC, cât și CALM insistă asupra unui proces bazat pe consultări reale, consens larg și excluderea presiunilor politice asupra autorităților publice locale. Reforma, spun reprezentanții ambelor organizații, trebuie să fie democratică, sustenabilă și orientată spre consolidarea comunităților, nu doar o simplă redesenare administrativă.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, nu a răspuns la apelurile noastre pentru a comenta propunerile făcute de reprezentanții LOC și CALM.

Amintim că, la această etapă, Guvernul desfășoară consultări, inclusiv în raioane, cu privire la reforma administrației publice locale. Propunerile colectate în cadrul consultărilor vor fi analizate și integrate în conceptul reformei, care urmează să fie prezentat și consultat începând cu luna martie.

Anterior, au avut loc consultări cu organizațiile primăriilor – Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și Centrul pentru Administrație Locală Europeană (CALE), președinții de raioane, șefii Oficiilor Teritoriale ale Cancelariei de Stat, parteneri de dezvoltare, organizații ale societății civile, membrii Comisiei parlamentare pentru administrație publică și dezvoltare regională, fracțiunile parlamentare și reprezentanții partidelor extraparlamentare.

Menționăm că R. Moldova are în prezent peste 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă.

Până în prezent, doar două clustere au finalizat procedurile juridice de amalgamare.

Autoritățile au anunțat anterior că anul 2026 ar urma să marcheze trecerea de la amalgamarea voluntară la cea normativă, iar alegerile locale din 2027 să fie organizate pe baza unei noi structuri administrativ-teritoriale.

CITIȚI ȘI:

Reforma administrației locale: LOC propune crearea a trei regiuni și câte 3.000 de lei per cetățean, CALM cere descentralizare reală

Doina Bejenaru