Barometrul școlar: 70% dintre respondenți apreciază pozitiv sistemul de învățământ
Șapte din zece elevi, părinți și profesori au în general o percepție pozitivă asupra sistemului de învățământ din Republica Moldova, potrivit datelor Barometrului Școlar, prezentat pe 17 februarie. Cercetarea, desfășurată la nivel național, scoate în evidență atât punctele forte ale școlii, cât și vulnerabilitățile legate în principal de manuale și incluziunea elevilor cu nevoi speciale.
Sondajul a fost efectuat la inițiativa Ministerului Educației și Cercetării (MEC), cu sprijinul Uniunii Europene și mai multor organizații internaționale. Barometrul este prezentat ca fiind „vocea a mii de elevi, părinți și profesori” și o „radiografie sinceră a sistemului educațional, uneori încurajatoare, alteori incomodă”.
Ruslan Sințov, reprezentantul Asociației obștești „Centrul de Analiză și Investigații în Sociologie, Politologie și Psihologie CIVIS”, a explicat că cercetarea a vizat toate categoriile implicate în sistemul de învățământ: elevi, părinți, cadre didactice și manageri școlari.
Au fost analizate șase domenii majore: calitatea educației, cunoștințele și percepțiile despre drepturile omului, egalitatea de gen, participarea la procesul decizional, bullyingul și bunăstarea, precum și plățile informale în instituțiile de învățământ.
Majoritate respondenților apreciază calitatea școlilor
Datele prezentate arată că, în medie, șapte din zece elevi, părinți și profesori au o percepție pozitivă asupra sistemului de învățământ din Republica Moldova. Managerii școlari sunt și mai optimiști: nouă din zece apreciază pozitiv sistemul.
În ceea ce privește calitatea procesului de studii la nivelul propriei școli, majoritatea respondenților au răspuns că predarea este bună sau foarte bună.
Programa școlară: în general adecvată
Un alt set de indicatori a vizat programa școlară la opt discipline de bază: Matematică, Limba română, Limba maternă pentru comunitățile etnice, Limba străină, Fizică, Chimie, Biologie și Istorie.
În medie, șapte din zece respondenți consideră că materiile studiate corespund intereselor și nevoilor elevilor. Totuși, elevii și cadrele didactice sunt mai rezervați decât părinții și managerii.
Cele mai slabe aprecieri au fost pentru manualele la Fizică și Chimie, în special din partea elevilor și profesorilor. Aproximativ 75% dintre respondenți consideră că ceea ce învață elevii poate fi aplicat în practică, însă și aici Fizica și Chimia obțin scoruri mai reduse.
Percepțiile asupra calității manualelor școlare
Dacă programa școlară este evaluată relativ pozitiv, manualele reprezintă unul dintre cele mai slabe puncte ale sistemului. Doar 58% dintre respondenți consideră că manualele sunt ușor de înțeles, cu o proporție de 40% în rândul cadrelor didactice.
De asemenea, doar 55% apreciază că manualele sunt interesante și captivante. Și la acest capitol profesorii și managerii acordă cele mai scăzute calificative. Disciplinele Fizica, Chimia și Matematica înregistrează din nou cele mai slabe scoruri.
Transportul școlar: satisfacție moderată
În școlile unde este utilizat transportul școlar, nivelul de satisfacție este moderat. În medie, fiecare al doilea respondent se declară mulțumit sau foarte mulțumit de condițiile transportului. Percepțiile sunt relativ echilibrate între elevi, părinți, profesori și directori.
Totuși, cel mai slab aspect semnalat este adaptarea transportului la necesitățile copiilor cu dizabilități.
Din septembrie 2026, feedback instantaneu la situația din școli
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat în cadrul evenimentului de prezentare că autoritățile și-au dorit „o fotografie clară a situației din sistem”, care să arate în ce măsură eforturile privind prevenirea bullying-ului, promovarea egalității de gen sau combaterea plăților informale produc schimbări reale.
„Mizez mult să avem o aplicație prin care fiecare copil și fiecare cadru didactic să poată răspunde la anumite întrebări, o aplicație integrată cu catalogul electronic. Aceasta va deveni obligatorie în toate școlile din septembrie 2026 și practic va oferi un feedback instantaneu cu privire la ceea ce se întâmplă într-o instituție sau alta”, a subliniat oficialul.
Reforma educațională – o investiție strategică
La același eveniment, reprezentanta de țară a Fondului Internațional al Națiunilor Unite pentru Urgențe ale Copiilor (UNICEF) în Republica Moldova, Maha Damaj, a menționat că, deși majoritatea elevilor și profesorilor susțin importanța drepturilor omului, cercetarea indică persistența discriminării, a stereotipurilor de gen și a inegalităților cotidiene.
Reprezentanta UNICEF a atras atenția și asupra nivelului scăzut de performanță și motivație, menționând că reforma academică trebuie însoțită de o reformă culturală și instituțională.
„Cercetarea permite Ministerului Educației și Cercetării să treacă, în parteneriat cu ONU, de la inițiative experimentate la coerență sistemică. Dacă acceptăm că sala de clasă de astăzi modelează societatea de mâine, atunci reforma educațională nu este o ajustare sectorială, este o investiție strategică în contractul social al țării”, a conchis Maha Damaj.
La studiu au participat aproape 2.200 de elevi din clasele a V–XII-a, 1.600 de părinți, circa 2.500 de cadre didactice și 95 de manageri școlari. Cele 110 gimnazii și licee, selectate aleatoriu, sunt din 71 de localități: 46 de sate și 25 de orașe.
Elevii au completat formularele în școli, iar adulții de la distanță.
Cercetarea va fi repetată o dată la doi ani pentru a măsura progresul, mai ales în contextul reformelor aflate în desfășurare, precum modernizarea școlilor, digitalizarea, noul curriculum și noile manuale preconizate pentru 2027.
