Recomandări de alimentație înaintea Postului Paștelui: „Săptămâna Albă – o perioadă de tranziție”
Săptămâna Albă, numită și Săptămâna Brânzei, marchează ultima etapă de pregătire înainte de Postul Paștelui, cel mai lung și mai aspru post de peste an. Este o perioadă de tranziție: carnea nu se mai consumă, însă sunt încă permise lactatele, ouăle și peștele. Dincolo de dimensiunea spirituală, această săptămână are și o logică alimentară, ceea ce înseamnă adaptarea treptată a organismului la un regim restrictiv, spun nutriționiștii.
„Este foarte important să înțelegem că această perioadă poate fi percepută drept o oportunitate pentru a regla aportul alimentar, a preveni excesele și a pregăti metabolic organismul pentru postul propriu-zis. În cazul în care ar lipsi această săptămână și am trece deodată de la consumul cărnii de câteva ori pe zi la consumul exclusiv a produselor vegetale, ar fi o tranziție bruscă”, a spus nutriționista Maria-Victoria Racu, doctor în medicină, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
O alimentație variată este benefică, iar orice exces poate fi dăunător, chiar dacă consumăm alimente potrivite.
„Recomandarea ar fi să prioritizăm produsele lactate fermentate, cum ar fi iaurtul și chefirul, care conțin microorganisme benefice pentru organism și se digeră mai ușor. Totodată, e bine să limităm brânzeturile foarte sărate și grase, cele care conțin peste 1.35 grame de sare la 100 de grame de produs”, a spus Maria-Victoria Racu.
Un adult, care nu are restricții, poate să consume cel mult două ouă pe zi.
„Atunci când se consumă abuziv și produse lactate, mai ales grase și sărate, și ouă în exces, tractul gastrointestinal întâmplă dificultăți”, a menționat Maria-Victoria Racu.
Nutriționista afirmă că în Postul Mare deficitul de proteine poate fi compensat prin consumul de nuci și leguminoase, în special fasole, linte, mazăre sau năut, precum produse din soia. De asemenea, în perioada de pregătire, nu trebuie ignorate recomandările Organizației Mondiale a Sănătății de a consuma zilnic cinci porții de fructe și de legume.
„Ceea ce ar rezulta în 400 de grame de fructe, legume și verdețuri consumate pe zi. Totodată, sunt necesare patru porții de cereale integrale pe zi, inclusiv pâinea din făină integrală și pastele integrale, astfel încât aportul de fibre să crească gradual și, atunci când intrăm în Postul Mare, consumul de leguminoase și de cereale integrale zilnic să nu aducă disconfort”, a menționat Maria-Victoria Racu.
În Săptămâna Albă, specialista recomandă să începem ziua cu un dejun bogat în proteine, cum ar fi: omletă sau ouă fierte, iaurt cu granola sau cu semințe, nuci, fructe.
La amiază, o „farfurie sănătoasă” ar însemna ca jumătate din platou, cu diametrul de maximum 22 de centimetri, să fie ocupat de fructe și legume proaspete, coapte, fierte sau preparate la abur. O pătrime ar trebui să fie o sursă de proteină. În Săptămâna Albă, acestea pot fi brânzeturile, peștele sau ouăle. Cealaltă pătrime ar trebui să fie o sursă de cereale integrale, cum ar fi hrișca, meiul, mămăliga, cartofii sau pastele integrale.
La cină se va opta pentru legume și proteină ușoară: pește, fructe de mare sau ouă.
„Și neapărat, alături de aceste farfurii sănătoase, să fie câte un pahar de apă sau ceaiuri neîndulcite, compot neîndulcit, astfel încât să ne menținem aportul de lichide la 1.5 - 2 litri pe zi”, a adăugat nutriționista.
Amintim că Postul Paștelui va începe în acest an pe 23 februarie și va dura până la Învierea Domnului, pe 12 aprilie.
