AUDIT | Bunuri de 61.5 milioane de lei, confiscate și vândute la prețuri de nimic. Statul a încasat doar 19% din valoare
Curtea de Conturi a R. Moldova (CCRM) reclamă nereguli serioase în administrarea și valorificarea bunurilor confiscate, sechestrate sau trecute în posesia statului. Un audit realizat pentru anii 2023 - 2025 arată că, deși valoarea totală a bunurilor indisponibilizate se ridică la miliarde de lei, la bugetul de stat nu a ajuns, în ultimii ani, nici măcar un procent din această sumă.
Potrivit raportului, prezentat pe 19 februarie în ședința Curții de Conturi, o parte dintre bunuri sunt păstrate ani la rând fără a fi valorificate, altele sunt vândute la prețuri diminuate semnificativ, iar în unele cazuri valoarea acestora se depreciază în depozite, fără a genera venituri pentru stat.
„Acest tablou evidențiază, de fapt, absența unui mecanism eficient de lichidare a acestor stocuri istorice și de prevenire a acumulării continue a bunurilor care nu sunt valorificate. O asemenea practică, pe lângă faptul că generează costuri suplimentare pentru buget, reflectă și carențe în disciplina administrativă, precum și reduce randamentul economic al procesului de confiscare”, a declarat Tatiana Șevciuc, președinta Curții de Conturi.
Stocuri mari și bunuri fără valoare rămase în depozite
Una dintre principalele constatări vizează acumularea de stocuri la Serviciul Fiscal de Stat (SFS). O parte dintre bunuri sunt păstrate ani la rând fără a fi comercializate, iar altele sunt considerate „fără valoare”, dar nu sunt nici distruse, nici transmise în alte scopuri.
„În perioada auditată, Serviciul Fiscal de Stat a preluat, pentru comercializare, bunuri confiscate în folosul statului în valoare totală de 106.3 milioane de lei, iar la finele anului 2025, stocul de mărfuri confiscate constituia 48.1 milioane de lei. Serviciul Fiscal de Stat are stocate și cantități semnificative de bunuri confiscate fără valoare, care nu au fost transmise pentru nimicire, prelucrare, comercializare și nu au fost transmise cu titlu gratuit. La finele anului 2025, stocul bunurilor fără valoare a însumat 4.7 mii poziții”, a raportat reprezentanta a Curții de Conturi, Nina Onofrei.
Cu alte cuvinte, statul suportă cheltuieli de depozitare pentru bunuri care nu aduc niciun venit și care, în timp, își pierd și mai mult din valoare.
SFS susține că a modificat cadrul normativ și că, în 2025, a început procesul de reducere a stocurilor.
„Măsurile întreprinse în prezent pentru a reduce aceste bunuri acumulate au constat, în primul rând, în modificarea cadrului normativ care reglementa procedura de administrare a bunurilor confiscate. Pe parcursul anului 2025, a fost efectuat un exercițiu de nimicire a bunurilor confiscate. Comunicăm cu Ministerul Mediului, cu Agenția de Mediu, pentru a identifica cele mai optime modalități de nimicire a acestor bunuri”, a declarat, la aceeași ședință, reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat.
Instituția a mai anunțat că a fost aprobată o lege privind reutilizarea socială a bunurilor confiscate, care ar putea permite direcționarea unor bunuri către scopuri sociale.
Auditul a constatat și probleme serioase legate de modul în care sunt păstrate bunurile confiscate. În unele depozite, bunurile erau stocate la podea, îngrămădite, fără evidențe clare.
*„Serviciul Fiscal de Stat nu dispune de spații suficiente de depozitare, nu deține o platformă digitală unică de comercializare a bunurilor confiscate și se confruntă cu un deficit de personal. Verificările au relevat lipsa registrelor de evidență a operațiilor de depozit, precum și lipsa proceselor-verbale de preluare a bunurilor aflate în stoc, mărfurile fiind identificate în temeiul unor inscripții pe cutiile stocate în depozit. Verificările la parcările auto utilizate au constatat păstrarea în condiții precare a 26 de autoturisme”, a mai punctat Nina Onofrei.
Membra CCRM a punctat faptul că lipsa unei evidențe digitale și a unor condiții adecvate de păstrare duce la degradarea bunurilor și, implicit, la încasări mai mici la buget.
În același timp, reprezentații fiscului au declarat că lucrează la dezvoltarea unei platforme online pentru comercializarea bunurilor confiscate.
„În acest moment, suntem în etapa de definitivare a dezvoltării compartimentului pe pagina web, cu prezentarea grafică și poze ale bunurilor expuse spre comercializare”, a declarat reprezentantul instituției.
Vânzări prin consignație: statul a încasat doar 19% din valoare
O altă problemă majoră ține de modul în care au fost vândute bunurile. Auditul arată că aproape toate bunurile au fost comercializate prin consignație, o metodă care a dus la reduceri succesive de preț.
„Serviciul Fiscal de Stat a comercializat bunuri confiscate în valoare totală de 61.5 milioane de lei, dintre care 96.7% au fost vândute prin comerț de consignație. Testele de audit relevă că această modalitate nu a fost cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, întrucât a dus la diminuarea prețului inițial al bunurilor cu circa 80%. Metoda vânzării directe este mai eficientă, prin aceasta fiind recuperate circa 93.7% din valoarea inițială a bunurilor, comparativ cu aproximativ 19% în cazul comercializării prin consignație”, a declarat membrul CCRM, Alexandru Munteanu.
Reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat au admis că vechiul cadru normativ privind comercializarea bunurilor confiscate avea carențe și că noile reglementări pun accent pe vânzarea directă.
„Corect a constatat raportul Curții de Conturi că procedura de comercializare a bunurilor prin contract de consignație nu este cea mai optimă din punct de vedere economic. Hotărârea care a abrogat reglementările vechi stabilește expres procedura prioritară de comercializare a bunurilor este prin contract de vânzare-cumpărare. Tendința deja indică o redresare a situației”, a declarat reprezentantul SFS.
Corpuri delicte păstrate ani la rând, cu deprecierea acestora
Un alt aspect semnalat ține de corpurile delicte sechestrate și transmise temporar spre păstrare la SFS. Unele dintre acestea nu au fost solicitate sau clarificate ani la rând.
„La finele anului 2025, Serviciul Fiscal de Stat a preluat de la organele de drept, la păstrare, 892 de colete cu corpuri delicte, sechestrate în rezultatul unui dosar penal, în valoare totală de 67.4 milioane de lei. Unele bunuri sechestrate nu au fost solicitate spre restituire încă din anul 2004, aflându-se într-un proces continuu de devalorizare”, a declarat Uliana Bădărău, membră a CCRM.
Adjunctul Procurorului General, Sergiu Russu, a recunoscut că problema este veche și că, deși legislația a fost modificată în 2023 și 2025 pentru a permite valorificarea anticipată, aplicarea în practică este încă dificilă.
„Într-adevăr, acest subiect și această problemă este una de lungă durată. Abia în anul 2023 a fost modificat cadrul legislativ, astfel încât să avem posibilitatea unei valorificări anticipate în cazul bunurilor ridicate în cauzele penale. Instanțele de judecată sunt, până în prezent, destul de reticente în privința unei valorificări anticipate”, a declarat Sergiu Russu.
Menținerea îndelungată a bunurilor, lipsa unor proceduri clare și aplicarea unor metode dezavantajoase de vânzare duc la pierderi pentru buget și afectează credibilitatea instituțiilor, a stabilit Curtea de Conturi.
Pe 31 decembrie 2025, valoarea totală a celor 6.227 de bunuri indisponibilizate în Republica Moldova constituia circa 9.6 miliarde de lei, potrivit auditului CCRM. Ponderea semnificativă a sechestrelor revine Procuraturii Anticorupție, urmată de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Centrul Național Anticorupție și Procuratura Generală.
Precizăm că, în perioada anilor 2008 - 2025, la bugetul de stat au fost transferate 59.45 de milioane de lei, ceea ce reprezintă 0.65% din valoarea totală a bunurilor indisponibilizate.
Totodată, din documentele executorii verificate de audit, în valoare de 567 de milioane de lei, au fost executate doar 17 milioane de lei, iar mijloacele neîncasate la buget din eșantionul analizat se ridică la aproximativ 550 de milioane de lei.
