Autoritățile își propun să digitalizeze toate serviciile publice, până în 2030: Economii de 40 de miliarde de lei în ultimii cinci ani

Republica Moldova a trecut de etapa „digitalului de vitrină” și încearcă să ajungă la servicii publice pe care oamenii chiar le pot folosi ușor, din telefon sau de pe web. În prezent, peste 80% din interacțiunile mediului de afaceri cu statul au loc deja în format digital, iar semnătura electronică a devenit aproape obligatorie pentru antreprenori, afirmă directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț.

„Cred că orice antreprenor știe că, pentru a gestiona o afacere în Republica Moldova, ai nevoie de semnătură electronică, ori altfel nu prea merge. Mai mult, toate actele permisive sunt emise exclusiv online, prin Sistemul Informațional de Gestiune și Emitere a Actelor Permisive”, a declarat Nicoleta Colomeeț într-un podcast economic.

Potrivit directoarei AGE, digitalizarea serviciilor publice a generat, în ultimii cinci ani, economii estimate la 40 miliarde de lei.

EVO - aplicația și portalul care ar trebui să devină „un singur punct de intrare” pentru interacțiunea cu statul - a adus, pentru prima dată, versiuni digitale ale unor documente de bază și a încercat să reducă fragmentarea platformelor publice.

Nicoleta Colomeeț a anunțat că urmează modernizarea sistemului actelor permisive și integrarea lui direct în EVO, astfel încât experiența să fie mai „prietenoasă” pentru utilizatori, nu doar corectă tehnic.

Băncile și mediul privat: marea provocare a integrării

Un punct sensibil rămâne acceptarea documentelor digitale în sectorul privat – mai ales la bănci și în zonele unde identificarea este strict reglementată. Colomeeț recunoaște că situația nu este uniformă și că există cazuri când cetățenilor li se spune „nu acceptăm EVO”:

„Aici este o provocare reală. Noi îl implementăm după standarde și lucrăm cu BNM. BNM a testat și validează, iar acum dezvoltăm protocolul de integrare pentru bănci. Ambiția noastră este să avem principalele bănci integrate până la finele anului și să oferim și un mecanism simplu de verificare pentru cei care nu pot integra tot wallet-ul”, a spus directoarea AGE.

În acest context, ea a menționat și dezvoltarea unui instrument de verificare și validare – inclusiv prin scanare QR – astfel încât operatorii autorizați să poată confirma rapid identitatea și datele, cu consimțământul utilizatorului.

Ce urmează în 2026: certificat medical digital și servicii proactive

Una dintre direcțiile discutate în prezent la nivel guvernamental ține de eliminarea serviciilor care cer „extrase”, adică documente-tipărite care confirmă informații deja existente în registre electronice. Colomeeț spune că AGE vede aici o oportunitate mare, dar subliniază că este încă o discuție, nu o decizie asumată.

„Noi discutăm – este o propunere și o direcție naturală, corectă la care trebuie să lucrăm. Dacă un registru este electronic și interconectat cu alte sisteme, nu ar trebui ca omul să alerge cu o foaie dintr-o parte în alta. Ideal ar fi un schimb de date bazat pe evenimente, fie posibilitatea să generezi documentul într-un click, în aplicația EVO sau în cabinetul personal”, a explicat șefa AGE.

Pentru 2026, șefa AGE a enumerat câteva priorități: certificatul medical electronic, extinderea integrărilor pentru portofelul de identitate digitală, dezvoltarea platformei de e-democrație și introducerea unui mecanism digital de petiții/plângeri pentru protecția consumatorilor, dar și o versiune nouă EVO, „mai bună și mai clară”, testată cu utilizatori.

Ea a menționat și existența unei comunități de peste 3.000 de oameni care oferă feedback, testând servicii înainte de lansare.

„Noi nu vrem să digitalizăm birocrația. Vrem un stat digital prietenos, un stat în care datele lucrează în numele tău și nu tu devii purtător de hârtii. Ținta e ca, până în 2030, să avem 100% servicii digitalizate, dar ideal cu mai puține servicii inutile și cu mai multe servicii proactive, bazate pe evenimente – adică lucrurile să se întâmple automat, iar omul doar să știe că sunt în regulă”, a conchis Nicoleta Colomeeț.

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) este instituția responsabilă de dezvoltarea și administrarea infrastructurii digitale a statului, inclusiv a ecosistemului de servicii M (M-Pass, M-Sign, M-Pay, M-Connect, M-Cloud) și a noii aplicații integrate EVO.

În ultimii ani, digitalizarea serviciilor publice a fost accelerată prin adoptarea principiului „digital by default”, prevăzut în legislație, care obligă instituțiile să ofere prioritar servicii online și să asigure schimbul de date între registre, astfel încât cetățenii și antreprenorii să nu mai fie nevoiți să prezinte documente deja existente în sistemele statului.

CITIȚI ȘI:

Autoritățile își propun să digitalizeze toate serviciile publice, până în 2030: Economii de 40 de miliarde de lei în ultimii cinci ani

Doina Bejenaru