Emisiunea „Noi și Europa”, un an de la lansare: Integrarea europeană nu mai este doar un discurs politic
La un an de la lansare, emisiunea „Noi și Europa – calea spre aderare”, de la Radio Moldova, a marcat un moment de bilanț: 12 luni de explicații, dezbateri și reportaje din teritoriu despre ce înseamnă, concret, integrarea europeană pentru Republica Moldova.
Am readus în prim-plan momentele definitorii ale acestui an – de la pașii tehnici ai negocierilor până la vocile oamenilor din nordul și sudul țării, pentru care Europa nu mai este doar un deziderat, ci o realitate care începe să se vadă în comunități.
De la statut de candidat la „anul accelerării”
Invitații primei ediții – vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, și fostul ambasador al UE la Chișinău, Jānis Mažeiks – vorbeau despre începuturile ferme ale procesului de aderare, după depunerea cererii în 2022 și obținerea statutului de țară candidată.
„Acest proces este bazat pe merit”, sublinia ambasadorul european, respingând percepția că statutul de candidat ar fi fost oferit exclusiv pe fondul războiului din Ucraina: „Diferența este că Republica Moldova era pregătită să facă pași pentru a implementa reformele necesare”.
Anul 2025 a fost caracterizat, în emisiune, printr-un singur cuvânt: accelerare. Finalizarea screening-ului bilateral și lansarea discuțiilor tehnice pe primele clustere au marcat intrarea într-o nouă etapă.
Un moment-cheie a fost 11 martie 2025, când Parlamentul European a votat Planul de Creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1.9 miliarde de euro – cel mai mare pachet de sprijin acordat vreodată Chișinăului. Documentul a fost semnat pe 9 mai, la Chișinău, de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, și premierul de atunci, Dorin Recean.
„Premierul Recean a menționat un termen de patru ani pentru integrare, eu am propus trei ani și zece luni. Sunt competitivă”, a declarat Marta Kos, exprimându-și încrederea că Republica Moldova poate accelera procesul.
Banii europeni: investiții sau strategii pe hârtie?
Analistul economic Victor Ciobanu a atras atenția asupra unei provocări esențiale: capacitatea de absorbție a fondurilor.
„Vreau planuri concrete, cifre concrete, termeni concreți de execuție. Dacă vom ajunge în stadiul ăsta, atunci optimismul meu va crește”, a punctat acesta.
În paralel, „Noi și Europa” a ieșit în stradă pentru a afla ce așteptări au cetățenii. Opiniile au reflectat atât speranțe, cât și prudență:
„Trebuie să investim în infrastructură și în dezvoltarea antreprenoriatului”.
„Îmbunătățirea vieții oamenilor, salarii, pensii în primul rând”.
„Sigur că ar fi bine de mărit salariile, dar de unde luăm bani mai departe?”
Ungheni: „Să prindem trenul”
La Ungheni, oraș aflat la granița cu România, impactul fondurilor europene este vizibil în infrastructura urbană modernizată.
„Se schimbă totul spre bine și evoluează foarte frumos orașul nostru”, spun tinerii din oraș.
Un angajat al gării internaționale, cu peste 40 de ani de activitate, a sintetizat metaforic momentul actual: „Ne aflăm într-un moment crucial. Încercăm și noi, ca trenurile care trec prin gara Ungheni, să urcăm într-un vagon. Acel vagon e Uniunea Europeană. Sunt convins că e direcția corectă”.
Antreprenorul Anatolie Cladîcov, beneficiar al unui grant european, a demontat mitul birocrației excesive: „Este o percepție greșită că proiectele europene sunt nave cosmice. Vrei să obții ceva? Atunci caută soluții”.
Edineț: oraș inteligent, ambiții europene
În nordul țării, la Edineț, proiectul „Edineț – oraș inteligent”, realizat în parteneriat cu Alba Iulia, a adus investiții de peste patru milioane de euro în transportul public, iluminat inteligent și infrastructură urbană.
Primarul Constantin Cojocaru a subliniat capacitatea de cofinanțare a orașului: „Doar anul acesta contribuția noastră la proiecte este de peste 30 de milioane de lei. Nu ne mai jeluim când e vorba de contribuții”.
O localnică rezumă schimbarea: „Eu aș spune că Edineț este un oraș deja contemporan”.
Taraclia: speranță, dar și rezerve
În sud, la Taraclia, sprijinul european este resimțit, însă cetățenii își doresc mai multă vizibilitate a proiectelor la nivel local.
„Nu văd obstacole majore. Dacă există voință reală, se poate”, afirmă Elena Naseko, directoarea Centrului pentru Tineri.
Alți locuitori atrag atenția asupra diviziunilor interne și a ritmului reformelor: „Ritmul este lent și suntem încă divizați. Dar toți suntem cetățeni ai acestei țări și trebuie să lucrăm împreună”.
Alegerile și miza europeană
Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost descrise drept decisive pentru direcția strategică a țării.
„R. Moldova are nevoie de un parlament conștient de misiunea sa – pregătirea pentru aderare”, a declarat Iulian Groza, director executiv al IPRE.
Vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a interpretat scrutinul ca pe o reconfirmare a opțiunii europene: „Este a cincea oară când cetățenii spun ferm DA integrării europene”.
În noiembrie 2025, Comisia Europeană a plasat Republica Moldova printre fruntașii procesului de extindere, iar în decembrie au fost lansate discuțiile tehnice pe trei clustere de negociere.
Societatea civilă, prin vocea lui Adrian Ermurachi de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, a calificat raportul Comisiei Europene drept „*un pas mic, dar simbolic și important”, avertizând că beneficiile vor fi resimțite doar dacă reformele vor fi implementate efectiv.
Integrarea – dincolo de documente
Deputatul Marcel Spatari, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, a subliniat că armonizarea legislației trebuie să producă efecte reale: „Legile în sine nu sunt suficiente. Avem nevoie de mecanisme de implementare și de resurse”.
După un an de „Noi și Europa”, concluzia este clară: integrarea europeană nu mai este doar un discurs politic, ci un proces care începe să se vadă în orașe, în afaceri locale și în așteptările oamenilor.
Uniunea Europeană nu este doar o instituție, este o alegere zilnică.
Urmează negocieri capitol cu capitol, reforme dificile și, poate cel mai important, menținerea sprijinului public pentru un proiect care ține de viitorul fiecărui cetățean.
Veronica Scorpan, prezentatoarea emisiunii „Noi și Europa”
