„Cratere” pe șosele: Un miliard alocat pentru întreținere – șase necesare

Iarna severă a scos la iveală vulnerabilitățile infrastructurii rutiere din țară. Asfaltul crăpat și gropile adânci îi pun la grea încercare pe șoferi, mai ales atunci când sunt acoperite de apă și devin greu de observat. Experții vorbesc despre o „subfinanțare cronică a întreținerii drumurilor” – o realitate recunoscută și de autorități, care promit strategii multianuale și tehnologii mai rezistente.
Vitalie Rapcea, director de program la Centrul Analitic Expert-Grup, a declarat în studioul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova că autoritățile nu mai pot opera cu „statistici bune”.
„Ceea ce vedem noi este degradare și o întreținere inadecvată a drumurilor. Subfinanțarea cronică a sectorului iată la ce duce: la craterele care au înflorit pe drumurile naționale și nu numai”, a menționat expertul.
Directorul Observatorului de Siguranță Rutieră din cadrul Universității Tehnice a Moldovei, Ilie Bricicaru, este de aceeași părere. El susține că lipsa unor programe de întreținere bine argumentate și finanțate a dus la „ceea ce avem azi: infrastructură care nu mai rezistă”.
„Autoritățile știu foarte bine care este starea infrastructurii, însă accentele s-au pus mai mult pe modernizări decât pe întreținerea a ceea ce avem. Și prima iarnă mai severă, cu înghețuri și dezghețuri repetate, a arătat că programele trebuie regândite”, a menționat Bricicaru într-o intervenție telefonică în cadrul emisiunii.
În opinia sa, este nevoie de o schimbare de abordare, astfel încât programele multianuale să fie bazate pe performanță, nu pe costuri sau volume.
Secretarul de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Nicolai Mîndra, invitat în studio, a subliniat că drumarii aplică standarde europene, însă materialele clasice utilizate în mixturile asfaltice garantează rezistență până la temperaturi de -8…-10 grade Celsius.
În unele proiecte este folosit bitum modificat, care permite asfaltului să reziste până la temperaturi de -20 de grade iarna și la peste 40 de grade vara, a spus oficialul, dând exemplul drumului Hâncești–Leușeni, care va fi finalizat în vara acestui an.
„Fiecare proiect care va fi implementat în Republica Moldova va fi analizat din perspectiva cât de utilizată este această infrastructură și cât este fezabil de implementat tehnologii de genul dat pe drumurile publice”, a declarat secretarul de stat.

Potrivit estimărilor Administrației Naționale a Drumurilor (AND), pentru mentenanța rețelei naționale este nevoie de circa 6 miliarde de lei anual. Prin comparație, Fondul Rutier a fost anul trecut de 2.5 miliarde de lei, dintre care pentru întreținere s-a alocat în jur de un miliard.
„Un miliard nu sunt șase. Evident că întreținerea a fost subfinanțată. În anul 2024 a fost aprobată Strategia de mobilitate. Pentru a atinge țintele fixate până în anul de referință 2030, pentru întreținere, reabilitări și construcții noi de drumuri, avem nevoie de circa 20 de miliarde de euro”, a precizat secretarul de stat.
El a mai spus că pentru infrastructura rutieră aceasta este „o cifră cosmică”, care depășește de mai multe ori bugetul statului, iar întreținerea drumurilor este cel mai bun mecanism pentru a o reduce.
Ministerul, împreună cu AND, lucrează la o strategie de întreținere multianuală. Vor fi analizate mai multe scenarii, pentru a fi ales cel mai potrivit pentru următorii ani, a adăugat oficialul.
Directorul de program al Centrului Analitic Expert-Grup a subliniat că, pe lângă întreținerea adecvată a drumurilor, sunt necesare și alte măsuri pentru a asigura siguranța rutieră. Expertul s-a referit la vulnerabilitățile create de amplasarea haotică a unor obiective în zona drumului.
„După modificările legislative din 2023–2024, sunt autorizate fel de fel de depozite și parcări pe marginea drumului. Noi reabilităm drumul, însă nu ne îngrijim ca acesta să ne servească cât mai mult. Imediat ce se reabilitează un drum, observăm că pe marginea lui apar astfel de obiective”, a constatat Vitalie Rapcea.
În ceea ce privește Fondul Rutier, expertul a menționat oportunitatea instituirii unui consiliu tehnic care să analizeze propunerile Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și să decidă cum pot fi utilizate cât mai eficient finanțările, pentru un impact de durată.
CITIȚI ȘI: