A treia rundă de negocieri SUA-Iran la Geneva: Teheranul propune trimiterea uraniului în străinătate pentru ridicarea sancțiunilor
Iranul și Statele Unite vor organiza joi, 26 februarie, la Geneva, a treia rundă de negocieri privind programul nuclear iranian, într-un moment marcat de tensiuni crescute și temeri privind riscul unui conflict militar direct. Anunțul a fost făcut de ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi, al cărui stat mediază discuțiile indirecte dintre Washington și Teheran.
Potrivit Reuters, Iranul a transmis semnale că este dispus la noi concesii pentru a evita o escaladare militară. Un oficial iranian de rang înalt a declarat că Teheranul ar analiza trimiterea în străinătate a jumătate din stocul său de uraniu puternic îmbogățit, diluarea restului și participarea la crearea unui consorțiu regional pentru îmbogățirea uraniului.
„Ultima rundă de discuții a arătat că ideile SUA privind amploarea și mecanismul relaxării sancțiunilor diferă de cerințele Iranului. Ambele părți trebuie să ajungă la un calendar logic pentru ridicarea sancțiunilor. Acest parcurs trebuie să fie rezonabil și bazat pe interese reciproce”, a afirmat oficialul.
În schimbul concesiilor nucleare, Iranul solicită recunoașterea dreptului său la „îmbogățire nucleară pașnică” și ridicarea sancțiunilor economice impuse de Washington.
Divergențele rămân însă majore. Washingtonul cere „îmbogățire zero” pe teritoriul iranian și renunțarea la stocurile existente de uraniu puternic îmbogățit. Conform International Atomic Energy Agency, Iranul deține peste 440 de kilograme de uraniu îmbogățit până la 60% puritate - aproape de nivelul de 90% considerat necesar pentru uz militar.
Emisarul special al SUA pentru negocieri, Steve Witkoff, a declarat că președintele Donald Trump este „curios” de ce Iranul nu a acceptat încă condițiile americane.
„Nu vreau să folosesc cuvântul ‘frustrat’, pentru că el înțelege că are multe alternative, dar este curios de ce nu au… nu vreau să spun ‘capitulat’, dar de ce nu au capitulat. Sub această presiune, cu atâta putere navală în regiune, de ce nu au venit la noi și nu au spus: 'Declarăm că nu vrem o armă, iată ce suntem pregătiți să facem?' Și totuși este greu să-i aducem în acel punct”, a afirmat Witkoff la Fox News.
El a susținut că Iranul „a îmbogățit mult peste nivelul necesar pentru energie nucleară civilă, până la 60% puritate” și că „probabil se află la o săptămână distanță de material de nivel industrial pentru fabricarea unei bombe, iar acest lucru este extrem de periculos”.
De cealaltă parte, ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a reacționat pe platforma X: „Curioși de ce nu capitulăm? Pentru că suntem iranieni.” El a declarat într-un interviu pentru CBS că „există încă o șansă bună pentru o soluție diplomatică”.
Și președintele iranian Masoud Pezeshkian a exprimat un optimism prudent, afirmând că negocierile recente au oferit „semnale încurajatoare”, dar că Iranul este pregătit „pentru orice scenariu posibil”.
Pe lângă concesiile nucleare, Iranul ar fi deschis și pentru implicarea companiilor americane în industria sa petrolieră și de gaze, în calitate de contractori. „În cadrul pachetului economic negociat, Statelor Unite li s-au oferit oportunități pentru investiții serioase și interese economice tangibile în industria petrolieră a Iranului”, a declarat oficialul iranian, subliniind însă că Teheranul nu va ceda controlul asupra resurselor sale.
În paralel, Washingtonul încearcă să extindă negocierile și asupra programului iranian de rachete balistice și a sprijinului pentru grupări armate din regiune. Iranul a respins public discuțiile privind rachetele, iar aceste subiecte rămân sensibile.
CITIȚI ȘI:
