Dosarul expulzării profesorilor turci, redeschis: Curtea de Apel cere altă pedeapsă pentru Vasile Botnari, fostul șef de la SIS
Curtea de Apel Chișinău a decis rejudecarea pedepsei aplicate fostului director al Serviciul de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, în dosarul expulzării profesorilor turci din septembrie 2018, un caz care a zguduit opinia publică și a atras condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).
Prin Hotărârea pronunțată luni, 23 februarie 2026, instanța a admis recursul depus de Galina Tufekci, soția lui Mehmet Feridun Tufekci, unul dintre profesorii trimiși ilegal în închisorile din Turcia, și a casat parțial sentința din 15 iulie 2020, prin care fostul șef SIS fusese sancționat cu o amendă penală de 88.000 de lei pentru abuz de putere cu consecințe grave.
Botnari a mai achitat costul avionului charter cu care au fost transportate victimele în Turcia - 348.432 de lei, iar ulterior și suma de 125.000 de euro, reprezentând prejudiciul moral pe care Republica Moldova a fost obligată să îl plătească familiilor profesorilor în urma deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului.
Dosarul este trimis spre rejudecare la Judecătoria Chișinău, într-un alt complet de judecată.
Magistrații vor reanaliza două aspecte esențiale: individualizarea corectă a pedepsei și soluționarea laturii civile, adică despăgubirile solicitate de victime.
Constatarea Curții de Apel
Instanța a identificat erori grave în hotărârea primei instanțe și a demontat argumentele care au dus la aplicarea unei amenzi considerate prea blânde pentru gravitatea faptelor.
Mai exact, judecătorii au stabilit că:
Recunoașterea vinovăției nu poate fi folosită de două ori pentru a reduce pedeapsa, după ce inculpatul beneficiase deja de o procedură simplificată;
Lipsa antecedentelor penale nu poate fi tratată drept circumstanță atenuantă în cazul unui demnitar de rang înalt, întrucât aceasta este o condiție obligatorie pentru ocuparea funcției;
Despăgubirile achitate de stat în urma hotărârii Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu înlocuiesc răspunderea penală individuală a autorului faptei.
Astfel, Curtea de Apel a transmis că pedeapsa trebuie să reflecte gravitatea abuzului și să aibă un efect descurajant real.
Profesori, vânați de angajați ai SIS și expulzați ilegal din R. Moldova
În dimineața de 6 septembrie 2018, casa Galinei Tufekci din sudul țării a fost spartă de bărbați care s-au legitimat ca fiind angajați ai SIS. Fără mandat prezentat, fără explicații.
În plângerea depusă ulterior la procuratură, femeia a descris cum persoane necunoscute au intrat în locuință, i-au pus un pistol la tâmplă, i-au luat telefoanele ei și ale soțului și l-au urcat cu forța pe Mehmet Feridun Tufekci într-un microbuz alb. Ea nu și-a mai văzut soțul timp de câțiva ani.
În aceeași zi, alți șase profesori turci care activau în rețeaua de licee „Orizont”, la fel ca și Mehmet Feridun Tufekci, au fost scoși din Republica Moldova și expulzați forțat în Turcia, în cadrul operațiunii coordonate de Serviciul de Informații și Securitate, condus la acea vreme de Vasile Botnari.
Ulterior, în cauza „Ozdil și alții”, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea mai multor drepturi fundamentale și a obligat statul moldovean să achite despăgubiri.
În 2020, Vasile Botnari a fost condamnat pentru abuz de serviciu, însă obligat să achite doar o amendă. Decizia a fost criticată public și considerată insuficientă în raport cu gravitatea faptelor.
Pentru Galina, nu a fost doar o știre la televizor. A fost destrămarea propriei familii.
A bătut la uși închise
După expulzare, Galina Tufekci a început un drum lung prin procuraturi și instanțe. A depus plângeri, a cerut anchetă pentru violare de domiciliu și pentru modul în care soțul ei a fost ridicat din casă.
Inițial, i s-a refuzat pornirea urmăririi penale. A contestat, a câștigat în instanță și a fost recunoscută, într-un final, ca parte vătămată.
Dar, la scurt timp, această calitate i-a fost retrasă printr-o ordonanță a procurorului, cu argumentul că statul deja achitase despăgubirile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza „Ozdil și alții”.
Cu alte cuvinte, pentru autorități, cazul era „închis”.
Pentru ea - nu, pentru că hotărârea CtEDO a vizat direct suferințele soțului său, nu și trauma trăită de ea și de copiii lor. Iar prin retragerea calității de parte vătămată, Galina Tufekci nu a mai fost informată despre finalizarea urmăririi penale, nu a putut participa la proces, iar dosarul a fost examinat în ședință închisă.
O luptă de aproape opt ani
În decizia pronunțată la 23 februarie 2026, Curtea de Apel a constatat că retragerea calității de parte vătămată a fost ilegală și că, în realitate, femeia a fost lipsită de un remediu efectiv.
Judecătorii au subliniat că, în cazuri de încălcări grave ale drepturilor omului, dreptul victimei nu se limitează la despăgubiri financiare. Statul are obligația să asigure o anchetă efectivă, cu implicarea victimei.
Mai mult, Curtea a reținut că despăgubirile acordate de CtEDO nu au vizat suferințele Galinei Tufekci, care nici măcar nu a fost reclamantă în cauza de la Strasbourg. Prin urmare, plata sumelor de către stat nu putea justifica excluderea ei din proces.
Instanța a constatat că, de facto, femeia a fost împiedicată să participe la examinarea cauzei și să solicite repararea prejudiciului moral și material.
Dosarul a trecut prin mai multe etape: instanță de fond, apel, recurs la Curtea Supremă de Justiție și, din nou, la Curtea de Apel. Abia acum, după ani de procese, instanța a admis recursul ei și a dispus rejudecarea cauzei în partea ce ține de pedeapsă și de latura civilă.
Pentru Galina Tufekci, această decizie nu înseamnă finalul luptei, ci, poate, primul moment în care justiția a recunoscut că a fost lăsată pe dinafară.
Asociația Promo-LEX, care monitorizează cazul, a calificat decizia drept „un act esențial de igienă juridică”.
„Aplicarea unei amenzi derizorii pentru o încălcare atât de gravă a drepturilor fundamentale reprezintă, în esență, o formă de impunitate oficializată de stat. Rejudecarea oferă justiției din Republica Moldova oportunitatea de a demonstra că poate proteja victimele și sancționa abuzurile de putere la standardele Convenției Europene”, transmite Promo-LEX.
Asociația a solicitat ca procesul de rejudecare să fie public, pentru a asigura transparența și încrederea societății.
Dosarul va fi rejudecat la Judecătoria Chișinău, într-un alt complet, și va viza individualizarea pedepsei aplicate lui Vasile Botnari și posibilitatea reală ca Galina Tufekci să-și ceară repararea prejudiciului.
Cazul profesorilor turci datează din septembrie 2018, când șapte cadre didactice de origine turcă, care activau în rețeaua de licee „Orizont” din Republica Moldova, au fost reținute și expulzate forțat în Turcia de către autoritățile moldovene - Serviciul de Informații și Securitate și Biroul Migrație și Azil.
Profesorii locuiau de mai mulți ani în Republica Moldova, aveau familii și copii, iar împotriva lor nu existau condamnări penale pe teritoriul țării.
Autoritățile de la Chișinău au invocat presupuse legături cu mișcarea Gulen, considerată periculoasă de Ankara, însă operațiunea a fost realizată fără respectarea procedurilor legale de extrădare, fără control judecătoresc și fără posibilitatea apărării. Ulterior, în Turcia, profesorii au fost condamnați la închisoare.
CITIȚI ȘI:
- Mesaj pentru Consiliul Europei: Executarea hotărârii CtEDO privind profesorii turci „stagnează grav” în R. Moldova
- Autoritățile, obligate să prezinte argumentele de rigoare atunci când expulzează o persoană de pe teritoriul R. Moldova
- Interviu ÎN CONTEXT// Vadim Vieru: Procedura specială de examinare a azilului nu ar fi prevenit tergiversările din instanțe
