Proprietatea statului versus libertatea comunităților: Dosarul celor 800 de biserici cu statut de monument istoric
Peste 800 de biserici și mănăstiri cu statut de monument istoric ar putea reveni în posesia statului după anularea, în instanță, a contractelor prin care acestea au fost date în folosință gratuită și pe termen nelimitat Mitropoliei Moldovei, pe timpul guvernării comuniste. În așteptarea deciziei finale a Curții Supreme de Justiție (CSJ), autoritățile recunosc că nu au capacitatea administrativă de a gestiona un număr atât de mare de monumente.
O soluție ar fi ca edificiile să fie date în folosință comunităților locale, care să decidă de sine stătător de care mitropolie vor să aparțină - de cea subordonată Bisericii Ortodoxe Române sau de cea supusă Patriarhiei Ruse. Experții avertizează însă că, de această dată, transmiterea în folosință trebuie negociată individual și reglementată strict, pentru a garanta protejarea patrimoniului.
Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Mitropolia Moldovei au semnat, în anii 2003 și 2008, când la guvernare se aflau comuniștii lui Vladimir Voronin, contracte prin care lăcașurile de cult incluse în Registrul Monumentelor au fost transmise de stat, în folosință gratuită, acestei entități religioase. În 2023, Curtea de Apel Chișinău a anulat aceste contracte, constatând că nu au fost respectate procedurile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 740/2002. Decizia este executorie, dar a fost atacată la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care urmează să se pronunțe definitiv.
Statul își asumă problema, dar „nu are capacitate de a administra”
Pentru prima dată în ultimii ani, Ministerul Culturii vorbește deschis despre dificultatea practică a gestionării unui fond atât de vast de monumente religioase. În eventualitatea menținerii hotărârii instanței, ministerul ar redeveni, formal, gestionar al acestor bunuri culturale, fără însă a dispune de structuri și personal suficient pentru administrare directă.
„Avem decizia Curții de Apel care deja statuează că acel contract a fost anulat. Acum, aceste 800 și ceva de monumente istorice revin în posesia statului. O să fiu sincer: noi, ca minister, nu avem așa capacitate de a administra 800 de monumente. Ideal ar fi ca aceste monumente să fie folosite de comunitate așa cum își dorește, de ce nu - în comun de cele două mitropolii, poate mai sunt și alți doritori care vor să le folosească”, a declarat ministrul Culturii, Cristian Jardan, după ședința Guvernului de miercuri, 25 februarie.
În opinia avocatului Iulian Rusanovschi, asumarea publică a subiectului de către Ministerul Culturii reprezintă „un pas important în soluționarea problemei”, deoarece deschide calea aplicării mecanismului prevăzut de lege.
„Declarațiile ministrului mi se par mature și, în premieră, asumate din punct de vedere politic. Până astăzi, nu am văzut ca vreun ministru al Culturii să își asume public chestiunea legată de folosința acestor biserici-monument. Important este că ministerul recunoaște că problema există și că trebuie gestionată conform legii”, a afirmat avocatul, pentru Teleradio-Moldova.
Mitropolia Moldovei: „Să nu apară alte probleme sociale”
Reprezentanții Mitropoliei Moldovei evită, deocamdată, o poziționare tranșantă și spun că vor reveni cu o reacție după ce instanța supremă va clarifica situația juridică a contractelor semnate în 2003 și 2008.
„Eu am o idee ca să așteptăm să vedem care va fi decizia finală și ce va crede domnul ministru până la capăt. Noi, deocamdată, nu comentăm nimic, pentru că, vedeți, el spune că 's-ar putea'. Să așteptăm o decizie finală și atunci vom avea o poziție pe acest subiect”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei, episcopul Siluan.
Totuși, acesta a sugerat că o eventuală intervenție a statului în reglementarea regimului de folosință ar putea avea consecințe în plan social.
„Am impresia că trăim timpurile care biserica noastră le-a trecut prin timpul lui Hrușciov sau Ceaușescu, când statul încearcă să intervină. Dacă puține probleme sociale sunt în țara asta și vor să mai apară și altele, atunci n-au decât”, a amenințat voalat episcopul de la Mitropolia Moldovei.
„O nedreptate care trenează de 23 de ani”
Din perspectiva Mitropoliei Basarabiei, hotărârea instanței reprezintă o corectare a unei situații care ar fi favorizat o singură structură religioasă timp de peste două decenii.
„Acțiunea aceasta privește repararea unei nedreptăți făcute în anul 2003, prin care aceste biserici cu statut de monumente istorice au fost date spre folosință unei singure structuri bisericești. De aici s-a născut un lung șir de procese și litigii, pentru că fiecare comunitate care adera la Mitropolia Basarabiei era nevoită să își câștige în instanță dreptul de folosință”, a declarat vicarul administrativ, preotul Gabriel-Andrei Gherasă, pentru Teleradio-Moldova.
Reprezentanții Mitropoliei Basarabiei spun că nu cer un privilegiu, ci aplicarea corectă a legii și respectarea opțiunii comunităților locale.
Opoziția prorusă acuză o „imixtiune a statului”
Reprezentanții opoziției proruse din Parlament critică poziția statului la acest capitol. Deputatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Grigore Novac, susține că implicarea Ministerului Culturii ar reprezenta o intervenție nejustificată în treburile Bisericii.
„Biserica a fost, este și ar trebui să fie în continuare în afara momentelor politice și să nu admită imixtiunea statului în treburile interne ale Bisericii. Așa a fost tot timpul, indiferent că mitropolia este a Moldovei sau a Basarabiei. Statul nu are, sub nicio formă, cum să gestioneze aceste parohii și să le dea indicații”, ne-a spus Novac.
Fiind în asentiment cu reprezentantul Mitropoliei Moldovei, deputatul socialist a avertizat că orice tentativă de reglementare a situației după decizia instanței supreme ar putea provoca tensiuni în societate.
„Domnul ministru nu o să facă altceva decât mare vâlvă și zarvă în societate. Indiferent ce viziune are un preot sau altul, sau localnicii, nu o să admită să meargă sub tutela ministerului”, a adăugat acesta.
Contractul individual, garanție pentru patrimoniu și pentru libertatea comunităților
Juriștii susțin că soluția legală există deja și ține de revenirea la modelul prevăzut în 2002 - contracte individuale, încheiate direct cu fiecare parohie.
„În 2003, statul, când a semnat contractul de dare în folosință gratuită, nu a semnat un act de transmitere concret, așa cum era obligatoriu. Contractul trebuia să fie însoțit de o listă concretă de biserici cu număr cadastral, cu localitate, cu adresă, cu suprafață. Așa ceva nu s-a făcut. Strict juridic, nici folosința n-a fost transmisă corect”, ne-a explicat avocatul Iulian Rusanovschi.
În opinia sa, mecanismul este unul simplu, dar presupune voință administrativă.
„Avem 800 de biserici, înseamnă că avem 800 de parohii. Ministerul trebuie să semneze 800 de contracte cu fiecare parohie în parte. În felul acesta, statul respectă legea, iar fiecare comunitate își asumă obligația de a conserva monumentul istoric. Dacă încalcă aceste obligații, poartă răspundere contravențională sau penală”, a adăugat juristul.
În opinia sa, această formulă ar elimina riscul concentrării dreptului de folosință la nivel central și ar reduce tensiunile dintre cele două mitropolii.
„În felul acesta, nu se mai creează pârghii de presiune asupra comunităților. Dacă o parohie decide să treacă la Mitropolia Basarabiei sau să rămână la Mitropolia Moldovei, dreptul de folosință trebuie să urmeze comunitatea, nu invers”, a adăugat juristul.
Patrimoniul, adevărata miză
Dincolo de disputa juridică și de poziționările politice, specialiștii în domeniul patrimoniului spun că adevărata problemă nu este cine folosește bisericile, ci cum sunt ele protejate. În cazul edificiilor cu statut de monument istoric, statul rămâne proprietar și are obligația legală de a se asigura că intervențiile sunt conforme cu normele de conservare. Istoricul Sergiu Musteață, secretar general al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO, consideră că dosarul trebuie abordat cu calm și cu accent pe reglementări clare, nu pe confruntare confesională.
„Bisericile cu statut de monument sunt bunuri culturale ale statului, indiferent cine le folosește. Darea lor în folosință temporară trebuie negociată foarte clar, cu condiții stricte de întreținere și protejare. Astăzi avem un conflict politico-confesional, iar în miezul problemei nu se află valoarea monumentului, ci interesele celor două mitropolii. Monumentul are niște rigori care trebuie respectate atunci când se intervine asupra lui”, a declarat Musteață.
Acesta atrage atenția că, în ultimii ani, în unele cazuri au existat intervenții neconforme - lucrări de „modernizare” sau modificări arhitecturale realizate fără respectarea statutului de monument istoric. În opinia sa, orice contract nou trebuie să includă obligații clare și mecanisme de control.
„Regulile de protejare și întreținere trebuie să fie comune și stricte, cu evidență și monitorizare. Iar atunci când cel care primește acest bun cultural nu respectă aceste condiții, după un an sau doi de evaluare se poate retrage dreptul de a-l folosi. Altfel nu merge. Nu interesele private sau confruntarea dintre două mitropolii trebuie să fie în prim-plan, ci conservarea patrimoniului”, a punctat istoricul.
Musteață consideră că momentul actual poate deveni o oportunitate pentru a pune ordine într-un domeniu care, timp de peste două decenii, a funcționat mai degrabă pe baza unor aranjamente administrative decât pe reguli transparente și aplicate uniform.
Disputa privind cele peste 800 de biserici și mănăstiri cu statut de monument istoric își are originea în anul 2003, când guvernarea comunistă de la acea vreme a transmis în folosință gratuită aceste edificii, printr-un contract general, către Mitropolia Moldovei, structură care aparține de Patriarhia Rusă. Contractele au fost anulate în 2023 de Curtea de Apel Chișinău, care a constatat că transmiterea în bloc nu a respectat procedura legală prevăzută de Guvern încă din 2002. Dosarul se află în prezent pe rolul Curtea Supremă de Justiție.
În ultimii ani, mai multe parohii au câștigat în instanță dreptul de folosință asupra bisericilor după ce au decis să treacă la Mitropolia Basarabiei. Un exemplu recent este cazul Comunității Religioase „Acoperământul Maicii Domnului” din suburbia Ghidighici a capitalei - Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a confirmat legalitatea deciziei parohiei din 1 noiembrie 2023 de a părăsi jurisdicția Mitropoliei Moldovei și de a adera la Mitropolia Basarabiei.
Instanța a respins cererea prin care se solicita anularea procesului-verbal de aderare și a considerat că documentele sunt conforme cu legislația în vigoare. De asemenea, la începutul lunii decembrie 2025, Mitropolia Basarabiei a câștigat în instanță și dosarul privind biserica din Dubăsarii Vechi, obținând dreptul de folosință după ce parohia locală a decis să adere la Patriarhia Română. Mitropolia Moldovei a anunțat că va utiliza „toate pârghiile legale” pentru a contesta aceste hotărâri.
Trecerea parohiilor s-a intensificat în special după declanșarea de către Federația Rusă a războiului în Ucraina și susținerea publică exprimată de Patriarhul Kiril pentru agresiunea militară rusă. În ultimii ani, sute de preoți ai Mitropoliei Moldovei au fost surprinși făcând propagandă politică în favoarea Moscovei.
CITIȚI ȘI:
