ÎN CONTEXT | Ungaria și Slovacia, șantajate de Moscova. Expert: „Energia este o armă geostrategică”
Tensiunile dintre Ungaria, Slovacia și Ucraina au atins un nou punct critic, după ce livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba au fost întrerupte în urma unor atacuri militare. Energia rămâne un instrument din arsenalul războiului hibrid, iar infrastructura tehnică, dependentă de decizii politice, devine un câmp de presiune asupra Ucrainei, afirmă expertul în strategii energetice din România, Cosmin Gabriel Păcuraru.
Bombardarea porțiunilor din conducta Drujba pe teritoriul Ucrainei creează un blocaj logistic major, deoarece repararea unei magistrale petroliere sub presiune este un proces complex, care nu poate fi realizat instantaneu, oferind Federației Ruse pretextul perfect pentru a exercita presiuni politice asupra statelor dependente.
„De ce s-a întâmplat asta, nu avem de unde să știm. Este clar că, pe 27 ianuarie, a fost bombardată”, a amintit Cosmin Gabriel Păcuraru, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
De ce Budapesta și Bratislava nu pot renunța la petrolul rus
Rafinăriile din Ungaria și Slovacia au fost construite special pentru a procesa amestecul rusesc, iar trecerea la petrolul din alte zone geografice, precum le cel din Marea Adriatică, necesită „investiții masive și timp pentru retehnologizare”.
„Se știe că 2026 și 2027 sunt ultimii ani când Ungaria și Slovacia se pot aproviziona cu petrol din Federația Rusă. Se fac niște pași, dar acest petrol are niște caracteristici pe care rafinăriile care se află pe teritoriul celor două țări trebuie cumva retehnologizate pentru a putea prelucra petrolul din alte zone. S-a discutat inclusiv despre aprovizionarea cu petrol a celor două țări din Adriatică. Dar nu pot fi transportate două tipuri de petrol prin aceeași conductă”, a remarcat Cosmin Gabriel Păcuraru.
Mobilizarea trupelor în jurul obiectivelor energetice din Ungaria este interpretată de expert drept „manevră de manipulare internă”, în care Orban folosește panica generată de criza petrolului pentru a-și securiza avantajele electorale.
„Pentru Viktor Orban, ar fi și un joc de politică internă, pentru că se apropie alegerile și vedem ce face în acest moment. A comasat trupe, armată în jurul obiectivelor energetice din Ungaria. Cine are curaj să atace aceste obiective pe teritoriul unei țări NATO? Nu există așa ceva și el știe foarte bine, dar vrea să creeze panică. Înțelegem că domnul Orban este un foarte bun prieten cu Putin. Prețurile de achiziție nu sunt prețurile de piață mondială a petrolului, ci sunt prețuri preferențiale date de Federația Rusă, pentru a avea un avantaj electoral în viitoarea luptă electorală din luna aprilie”, a punctat Păcuraru.
Ucraina, dependentă de infrastructura României
Expertul de peste Prut avertizează asupra restricțiilor tehnice severe: România se confruntă, la rândul ei, cu un deficit de energie, iar transportul electric pe distanțe lungi dinspre restul Europei către Est este limitat de capacitatea insuficientă a liniilor de interconexiune.
„Dar trebuie să mai spunem un lucru: arma războiului strategic e clară, pentru că Slovacia a întrerupt legătura de energie electrică care aprovizionează, în caz de urgență, Ucraina. Ceea ce înseamnă că Ucraina se bazează, în caz de urgență, pe legăturile prin România — cea din nord, Transcarpatia, și cea din estul României, Isaccea, care trece și pe teritoriul Republicii Moldova. E cam greu de transportat energie electrică pe lungimi așa mari. E restricție tehnică, interconexiunile dintre România și Ungaria sunt pe două linii, ceea ce este insuficient. (...) Din punct de vedere tehnic, este foarte greu să transporți energie electrică din Germania, Slovacia, Ungaria, poate și Austria, în România. Din România se bagă tensiune către Transcarpatia și Isaccea”, a explicat expertul de peste Prut.
Cosmin Gabriel Păcuraru a ținut să puncteze că situația respectivă reprezintă o componentă a războiului hibrid.
„Nu este prima dată când energia devine o armă geostrategică în relaționarea dintre state”, a conchis expertul.
Tensiunile dintre Ucraina și țările europene, Ungaria și Slovacia persistă după întreruperea livrărilor de petrol rusesc prin conductele Drujba, după ce, pe 27 ianuarie, Kievul a declarat că un atac cu dronă rusească a lovit echipamente ale conductei în vestul Ucrainei.
Premierul ungar, Viktor Orban, îl acuză pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, că nu dorește să repare pagubele și blochează conductelelor în încercarea de a forța Ungaria să intre în război. Iar premierul slovac, Robert Fico, amenință cu noi măsuri împotriva Ucrainei, dacă tranzitul petrolului către rafinăria Slovnaft nu va fi reluat. Cele două țări fără ieșire la mare încă depind de petrolul rusesc și au obținut scutiri de la sancțiunile UE care altfel interzic importurile din țară.
Menționăm că Ungaria și Slovacia au blocat cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, în timp ce Budapesta a împiedicat alocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.
CITIȚI ȘI:
