SINTEZA SĂPTĂMÂNII | „Ne bucurăm să fim la Tiraspol, Republica Moldova” și transformările profunde în patru ani de invazie rusească în Ucraina
La patru ani de la invazia militară la scară largă a Rusiei în Ucraina, Parlamentul de la Chișinău a adoptat o Declarație de susținere a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Declarația, inițiată de majoritatea PAS, a fost susținută de 65 de deputați, inclusiv 11 deputați opoziție, mai exact de la Alternativa, Partidul Nostru și Democrația Acasă. Unii reprezentanți ai acestor fracțiuni s-au abținut de la vot, alături de deputații socialități. Iar cei comuniști au părăsit sala de plen.
Textul declarației condamnă ferm acțiunile criminale ale Federației Ruse, cere intensificarea eforturilor internaționale pentru documentarea și investigarea acestor crime, subliniază necesitatea continuării sprijinului internațional și importanța aderării Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană.
Poziționată la granița războiului, Republica Moldova resimte constant efectele acestuia, fiind expusă unor presiuni de securitate fără precedent generate inclusiv de războiul hibrid, cognitiv. Cei patru ani de invazie rusească în Ucraina au schimbat major Republica Moldova în domenii strategice precum integrarea europeană, reintegrare, securitate, apărare și economie.
Agresiunea militară la scară largă a accelerat procesele de aderare la Uniunea Europeană. În pofida tuturor provocărilor, Republica Moldova a reușit, în mai puțin de patru ani, să obțină statutul de țară candidată, să finalizeze screening-ul bilateral, să obțină un sprijin financiar european fără precedent și să fie pregătită de deschiderea oficială a negocierilor pe toate cele șase capitole de aderare.
Republica Moldova și Ucraina ar trebui să avanseze împreună pe calea integrării europene și să înceapă simultan negocierile oficiale de aderare, a declarat ambasadorul Republicii Moldova la Kiev, Victor Chirilă, la Radio Moldova. O eventuală separare ar putea genera „factori de risc” imprevizibili, a atenționat ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei.
În domeniul economic și cel social, efectele războiului au fost imediate: creșterea galopantă a inflației, majorarea facturilor, scumpirea în lanț a prețurilor, scăderea puterii de cumpărare, amânarea investițiilor și majorarea costurilor de producție și transport pentru mediul de afaceri. Au fost însă și efecte pozitive. Republica Moldova și-a redus total dependența energetică față de Federația Rusă și a orientat cea mai mare parte a exporturile către Uniunea Europeană, afirmă experții.
Războiul din țara vecină a schimbat radical percepția asupra necesității consolidării capacităților de apărare a Republicii Moldova. Din 2022 bugetul apărării a crescut constant, iar Armata Națională a intrând în premieră în era artileriei propulsate fiind dotată cu echipamente moderne, inclusiv cu sisteme de apărare antiaeriană și cu arme compatibile standardelor NATO.
S-au schimbat fundamental și datele problemei transnistrene. Rămasă fără căile de acces tradiționale, regiunea separatistă a intrat într-o perioadă de vulnerabilitate care a oferit Chișinăului o fereastră de oportunitate pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului. Au fost luate mai multe decizii curajoase, precum interzicerea rotației trupelor rusești și anularea unor scutiri vamale.
În această săptămână, Chișinăul a mai făcut un pas pentru a reintegra regiunea transnistreană în spațiul fiscal al țării. Agenții economici din stânga Nistrului vor achita taxa pe valoare adăugată (TVA) și accizele la importul și exportul mărfurilor, plăți de care încă sunt scutiți, deși, din 2024, achită taxe vamale ca și companiile de pe malul drept al Nistrului. Scutirile fiscale, aplicate de peste două decenii, vor fi eliminate treptat, chiar din acest an, pentru produse neesențiale sub aspect social, cum ar fi alcoolul. Vor fi eliminate și scutirile la achitarea TVA pentru energie electrică de echilibrare și pentru gazele naturale. Livrările de gaze vor fi supuse cotei reduse de 8 la sută aplicată pe malul drept al Nistrului.
Chișinăul estimează venituri bugetare de peste 3 miliarde de lei anual. Banii vor fi folosiți în beneficiul cetățenilor din raioanele estice ale republicii prin proiecte sociale și de infrastructură realizate din Fondul de convergență a malurilor Nistrului.
Eliminarea treptată a scutirilor fiscale a fost anunțată când la Tiraspol avea loc, după o pauză de peste un an, prima reuniune în formatul „1+1” a negociatorilor șefi.
„Bună ziua tuturor, ne bucurăm să fim la Tiraspol, Republica Moldova”, au fost primele cuvinte rostite de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, la masa tratativelor.
„A fost o întâlnire deloc ușoară, dar utilă. Deocamdată nu am simțit că acest principiu al reintegrării ar putea fi acceptat de către Tiraspol, dar am simțit că se dorește soluționarea unor probleme concrete mai ales din domeniul economic și cel ecologic”, le-a spus vicepremierul jurnaliștilor de pe ambele maluri după întrevedere.
Regimul secesionist de la Tiraspol a fost informat despre anularea etapizată a facilităților fiscale pentru companiile din regiune și despre intenția Chișinăului de a crea fondul de convergență a malurilor Nistrului. „Asemenea lucruri nu se pot face în regim unilateral, fără acordul părților. Trebuie să existe dialog”, a reacționat reprezentantul politic al Tiraspolului Vitali Ignatiev.
El a respins și propunerea Chișinăului de a înlocui grafia chirilică cu cea latină în școlile moldovenești din regiunea transnistreană. „Noi nu suntem regiune transnistreană, ci republică moldovenească nistreană”, a ținut să sublinieze Ignatiev și a punctat că „în Transnistria, nimeni și niciodată nu-i va impune nimănui nimic”.
Deși ambele părți au salutat reluarea dialogului, pe multe subiecte pozițiile rămân divergente. Tiraspolul insistă pe abordări nepolitizate și refuză în continuare să discute, în acest format, aspectele conceptuale legate de reglementarea politică a conflictului. Iar Chișinăul vrea prioritar să mențină pacea și stabilitatea pe Nistru și să reintegreze treptat regiunea sa transnistreană în câmpul constituțional.
Singurul rezultat concret al reuniunii este că va urma încă una, la finele lunii martie, sau începutul lui aprilie, dar tot în stânga Nistrului la insistența Tiraspolului care cere Chișinăului să anuleze legea privind separatismul. Refuzul părții transnistrene de a avea întrevederi și la Chișinău a ținut blocate discuțiile în formatul 1+1 un an și trei luni.
Cu o zi înainte de reuniunea reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului, președinta Maia Sandu a retras cetățenia Republicii Moldova pentru șapte persoane care au deținut sau dețin funcții în structuri neconstituționale din stânga Nistrului și pentru două care au luptat de partea separatiștilor în conflictul armat din 1992. Potrivit Serviciului de Informații și Securitate persoanele rămase fără cetățenie acționau în interesele Rusiei subminând suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Anterior, au rămas fără cetățenie cinci militari din Grupul Operativ al Trupelor Ruse din regiunea transnistreană. Este prima dată însă când această formă de sancțiune este aplicată la scară politică înaltă, a subliniat expertul Andrei Curăraru. El consideră întârziat decretul de retragere a cetățeniei, însă a subliniat că este doar un început.
Relansarea reformei administrativ teritoriale continuă să stârnească controverse, oferind un teren propice discursului populist. Primarul Chișinăului, Ion Ceban, care lansează mesaje alarmiste despre pretinsa lichidare a sute de primării, a propus organizarea unui referendum național privind reforma administrației publice locale. Iar Congresul Autorităților Locale din Moldova susține că reforma s-ar face în grabă și că unii primari ar fi supuși presiunilor pentru a demara procesele de amalgamare voluntară. Guvernul respinge acuzațiile și pare determinat să ducă la bun sfârșit această reforma, mult amânată, dar esențială pentru aderarea la Uniunea Europeană.
