Războiul de la Nistru: „Când memoria este fragmentată, vulnerabilitățile cresc”
Memoria războiului de la Nistru rămâne o lecție despre fragilitatea păcii. Astăzi, când Republica Moldova se confruntă cu un test de maturitate democratică, amintirea acelor evenimente trebuie să transforme durerea în vigilență și istoria în apărare. Declarațiile au fost făcute la o conferință științifică organizată pe 2 martie, ziua care marchează începutul Războiului din 1992 pentru apărarea independenței și integrității teritoriale a țării.
Președinta Maia Sandu a deschis conferința subliniind că, înainte de toate, cultura memoriei înseamnă adevăr – un adevăr documentat și comunicat responsabil. Ea a punctat că, fără memorie, orice stat devine vulnerabil, iar justificările acceptate se transformă, în timp, în „minciuni confortabile”.
„Cultura memoriei înseamnă și recunoștință. Recunoștință față de cei care au apărat țara. Recunoștință față de cei care, în Uniunea Sovietică, au supraviețuit deportărilor, lagărelor și foametei, fără să-și piardă demnitatea. Și recunoștință față de cei care au păstrat vie conștiința adevărului în anii când exprimarea identității era interzisă”, a remarcat șefa statului.
Maia Sandu a subliniat importanța dezvoltării unei gândiri critice, menite să combată propaganda și „războiul cognitiv” tot mai agresiv la care este supusă Republica Moldova, și a evidențiat rolul instituțiilor educaționale în acest proces.
„Școala și universitatea au aici un rol esențial: să-i învețe pe tineri să citească documente, să compare surse, să înțeleagă contextul, să distingă faptele de interpretări și să recunoască manipularea. Iar arhivele, muzeele, institutele de cercetare și comunitatea istoricilor trebuie să devină garanții că memoria se sprijină pe dovezi, și nu pe mituri”, a mai spus președinta.
Ministrul Educației, Dan Perciun, a menționat că războiul de la Nistru nu este o lecție abstractă, ci „o experiență a rezilienței noastre ca societate” și că este datoria fiecăruia să explice copiilor ce s-a întâmplat. Oficialul a adăugat că aceasta „ne ajută să dezvoltăm anticorpi morali împotriva oricărei forme de ideologie totalitară, indiferent dacă poartă masca nostalgiei, a stabilității sau a grandomaniei imperiale”.
„Vedem cum narațiuni false sunt folosite pentru a justifica războaie, pentru a legitima agresiuni și pentru a rescrie identități. Vedem cum propaganda încearcă să transforme victimele în vinovați și agresorii în eliberatori. Invazia Rusiei în Ucraina a arătat brutal cât de periculos este atunci când minciuna istorică devine ideologie de stat, iar lecția pentru noi este limpede”, a menționat Dan Perciun.
Anul acesta, Ziua Comemorării și Recunoștinței nu se va limita la 2 martie. Ministerul Educației și Cercetării a lansat o decadă de activități în școli și în spațiul public, menită să consolideze cultura memoriei și reziliența comunităților. Dan Perciun a precizat că, în toate raioanele, vor fi organizate conferințe științifice, iar elevii vor vizita muzeele din Chișinău și vor participa la spectacole tematice și proiecții de filme documentare despre încercările prin care a trecut țara, păstrându-și identitatea.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a anunțat că, din 1 martie, accesul la Muzeul Militar de pe strada Tighina a devenit gratuit, pentru a încuraja cât mai mulți oameni, în special tinerii, să-și cunoască istoria. Oficialul a adăugat că istoria nu are nevoie de interpretări și speculații, ci de cunoașterea adevărului și că doar prin unitate, cunoaștere și asumare poate fi construit un viitor stabil, democratic și prosper într-o țară independentă și suverană.
Potrivit ministrului Culturii, Cristian Jardan, de la an la an, atacurile concertate ale Kremlinului devin tot mai intense, motiv pentru care rolul cercetătorilor, profesorilor și instituțiilor culturale este de interes public, nu doar academic. Respectul, drepturile omului, democrația și participarea civică au la bază cunoașterea istoriei. Iar transmiterea acestei memorii către generațiile tinere reprezintă o condiție pentru stabilitatea socială, a mai spus oficialul.
Faptul că o societate informată este mai greu de manipulat l-a subliniat și directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, Ana Revenco. Ea a afirmat că Rusia își duce războiul hibrid în Republica Moldova în fiecare zi, prin fluxurile de știri, rețele sociale și în conversațiile cotidiene.
„Când memoria societății este fragmentată, când fiecare grup și subgrup social trăiește în propria realitate, atunci vulnerabilitățile noastre – și individuale, și colective – față de dezinformare, față de manipulare informațională, inclusiv cea istorică, cresc exponențial”, a avertizat Ana Revenco, spunând că, fără o cultură a memoriei, oamenii nu înțeleg în ce direcție se îndreaptă. Cultura memoriei reprezintă, în esență, o cultură a identității, motiv pentru care este crucială pentru societate.
Aproximativ 30 de mii de militari, polițiști și voluntari s-au implicat în acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova. Peste 300 de eroi și-au pierdut viața pe câmpul de luptă. De Ziua Memoriei și Recunoștinței, sacrificiul acestora a fost omagiat în cadrul unui marș și al unui miting solemn desfășurate la Chișinău, precum și prin alte acțiuni comemorative organizate în mai multe localități din țară.
CITIȚI ȘI:
