Corespondență Dan Alexe | Consiliul Europei: Libertatea presei pe continent pusă încă la grea încercare
Libertatea presei în Europa a continuat să fie pusă la încercare în 2025, din cauza amenințărilor legale, a atacurilor fizice și a intimidării, a tentativelor de preluare a controlului asupra mass-media și a represiunii transnaționale, conform raportului anual al organizațiilor partenere ale Platformei Consiliului Europei pentru consolidarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor.
Raportul, intitulat „2025: Un punct de cotitură pentru libertatea presei”, va fi făcut public în cursul zilei de astăzi, dar Teleradio Moldova 1 l-a consultat deja. Documentul notează că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost, încă o dată, în anul scurs, cea mai mare sursă de pericol pentru jurnaliști: patru profesioniști din mass-media au fost uciși, alții au fost răniți, iar mulți sunt încă deținuți în teritoriile ocupate sau au dispărut.
România, care a participat financiar la colectarea datelor și la finanțarea raportului, este relativ criticată în document, chiar dacă nota finală atribuită s-ar situa undeva la mijlocul clasamentului. La fel și Republica Moldova.
Raportul Consiliului Europei acoperă cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, dar și Rusia, care a fost exclusă din Consiliul Europei în 2022, și Belarus.
Raportul arată că, în întreaga Europă, jurnaliștii au fost frecvent ținta atacurilor fizice în timpul demonstrațiilor, din partea forțelor de poliție, a actorilor politici și a protestatarilor. Astfel de atacuri au fost raportate într-un sfert din țările acoperite, cele mai ridicate niveluri de violență fiind înregistrate în Georgia, Serbia și Turcia.
Pentru a rămâne la Georgia, cazul de derapaj politic cel mai recent, în 2025, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei a intervenit în fața Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la legea georgiană privind „influența străină”.
Tot așa, mai aflăm că, conform celui mai recent studiu al Media Pluralism Monitor, doar două dintre cele 34 de țări europene analizate – Danemarca și Germania – oferă condiții de muncă bune pentru jurnaliști. În alte cinci țări – Belgia, Estonia, Finlanda, Olanda și Suedia – riscurile asociate condițiilor de muncă ale jurnaliștilor rămân limitate. În schimb, Croația, Grecia, Ungaria, Malta, România și Spania sunt caracterizate de condiții foarte precare și marginalizare.
După cum subliniază raportul pe anul 2025, „condițiile de muncă pentru jurnaliști sunt deplorabile în majoritatea statelor membre ale UE, cu salarii mici și scheme de securitate socială slabe sau inexistente”.
Situația cea mai critică rămâne în Rusia, unde supravegherea intruzivă a internetului, sub pretextul combaterii extremismului, a consolidat și mai mult supravegherea de către autorități a activităților online. Au fost emise avertismente cu privire la supravegherea tradițională de tip „trench coat”, presupus efectuată de agențiile naționale de informații, precum și la utilizarea nejustificată a puterilor de investigare, în Ungaria, dar – iată – chiar și în România.
Raportul mai indică și faptul că 11 din cele 32 de țări studiate nu au un post public de radio și televiziune independent din punct de vedere politic. Țările cu cele mai mari rate de interferență politică în riscul reprezentat de mass-media publică sunt Ungaria, Malta și Turcia, urmate de Slovacia, Bosnia și Herțegovina, Italia, Croația, Polonia, Grecia, Serbia și România.
Raportul își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la informațiile comunicate referitoare la supravegherea digitală a jurnaliștilor prin utilizarea de programe spion, la represiunea transnațională a jurnaliștilor, la legile referitoare la „agenții străini” adoptate sau planificate în mai multe țări și la condițiile precare de muncă ale lucrătorilor din mass-media din multe țări.
În 2025, partenerii platformei au publicat 344 de alerte privind amenințări grave la adresa libertății presei, o creștere semnificativă (+29%) față de 2024, când au fost înregistrate 266 de alerte. Țările cu cel mai mare număr de alerte au fost Rusia (50), Turcia (49), Georgia (35), Serbia (35) și Ucraina (27) – alertele fiind legate, în principal, de teritorii ocupate de Rusia sau atribuite forțelor rusești.
Cea mai frecventă categorie de alerte (90) se referă la atacuri asupra siguranței și integrității fizice a jurnaliștilor, inclusiv uciderea a patru profesioniști din domeniul media de către drone rusești: jurnaliștii ucraineni Olena Hramova, Yevhen Karmazin și Tetyana Kulyk, și fotojurnalistul francez Antoni Lallican; precum și moartea jurnalistului independent turc Hakan Tosun în urma unui atac brutal. La 31 decembrie 2025, 51 de cazuri de ucidere a jurnaliștilor raportate pe platformă rămâneau nerezolvate.
Raportul avertizează împotriva utilizării sistematice a privării de libertate ca instrument de control al mass-media. La 31 decembrie 2025, 148 de jurnaliști erau reținuți în Europa, inclusiv 36 în Azerbaidjan, 32 în Rusia, 27 în Belarus, 26 deținuți de Rusia în teritoriile ocupate ale Ucrainei, 24 în Turcia, doi în Armenia și unul în Georgia.
