Corespondență Dan Alexe | Franța și Germania se opun aderării Kievului și Chișinăului la UE în 2027
S-a vorbit tot mai mult în ultima vreme despre posibilitatea ca Ucraina și R. Moldova să poată adera rapid la UE, o aderare chiar din 2027. Ar fi un soi de aderare simplificată și parțială. Susținută de Washington ca parte a unui plan de pace, ipoteza aderării Ucrainei la UE încă din 2027 este întâmpinată cu un scepticism puternic la Bruxelles, unde persistă obstacole politice și instituționale majore.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat deja pe 28 ianuarie că el consideră „imposibilă” primirea Ucrainei în Uniune atât de repede, pledând mai degrabă pentru o apropiere treptată între Kiev și cei 27 de membri ai UE.
A intervenit însă și guvernul francez, iar ministrul francez pentru Europa, Benjamin Haddad, a afirmat la rândul lui că Europa nu trebuie să se grăbească, iar calendarul extinderii Uniunii Europene nu ar trebui să fie dictat de puteri străine precum Rusia sau Statele Unite. Franța este mai puțin favorabilă propunerilor de schimbare a modului în care Europa admite noi membri: „Această extindere trebuie să rămână exigentă și bazată pe merit pentru a-i asigura succesul și credibilitatea”, a spus ministrul francez al afacerilor europene, Haddad.
Ba chiar, cancelarul german Merz a fost și mai radical, declarând: „Aderarea la 1 ianuarie 2027 este total exclusă. Ea nu este posibilă”, a insistat cancelarul german, adăugând că este totuși important să se ofere Kievului o cale către aderarea la UE.
„Putem apropia treptat Ucraina de Uniunea Europeană. Acest lucru este încă posibil, dar o aderare atât de rapidă pur și simplu nu e realizabilă.”
Cu o zi înainte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski își exprimase dorința ca țara sa să adere la Uniunea Europeană încă de la acea dată.
Cererea Ucrainei de aderare la UE rămâne însă blocată de vetoul Ungariei, o situație care împiedică și Republica Moldova să își continue candidatura. O soluție ar fi, e drept, decuplarea celor două candidaturi, astfel încât Chișinăul să poată continua separat, independent de Kiev.
Dar Bruxelles-ul continuă să se opună separării cererilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova, temându-se că o astfel de separare ar da o lovitură gravă Kievului într-un moment în care aderarea e analizată în contextul garanțiilor de securitate.
Desigur, Franța și Germania sunt de acord că Kievul, Moldova și Balcanii de Vest nu ar trebui lăsate într-o „zonă gri, vulnerabilă la influențe și agresiuni străine”.
Pentru Bruxelles, o primire accelerată a Ucrainei ar fi justificată prin aceea că apartenența la UE constituie în sine o monedă de schimb în cadrul discuțiilor de pace în curs, conduse de America, dintre Ucraina și Rusia.
În urma unui aviz pozitiv din partea Comisiei Europene, Consiliul European a aprobat la rândul său candidatura Ucrainei la 23 iunie 2022. Statele membre au anunțat apoi oficial deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina la 14 decembrie 2023, înainte de prima conferință de aderare a Ucrainei între miniștrii europeni și ucraineni, care va avea loc în iunie 2024.
Liderul conservator maghiar, care cultivă legături strânse cu Vladimir Putin, afirmă că intrarea Ucrainei în UE ar „ruina” blocul comunitar. Fără aprobarea liderului maghiar, niciun progres nu este posibil.
„Obiectiv ambițios”
Într-un raport publicat la 4 noiembrie 2025, Comisia Europeană a menționat că „guvernul ucrainean și-a semnalat obiectivul de a închide provizoriu negocierile de aderare până la sfârșitul anului 2028”. Executivul european consideră că acest „obiectiv ambițios” va necesita „o accelerare a ritmului reformelor, în special în ceea ce privește elementele fundamentale, în special statul de drept”.
De atunci, nicio altă negociere nu a mai fost posibilă din cauza vetoului sistematic al Ungariei, care blochează unanimitatea necesară între statele membre. Această procedură lungă și complexă necesită acordul unanim al celor 27 de state membre la fiecare nouă etapă.
Aderarea rapidă a Ucrainei la UE – negocierile de aderare au început oficial în iunie 2024 – ridică, de asemenea, întrebări foarte concrete și extraordinar de complexe. Cum să integreze Europa gigantul agricol ucrainean fără a destabiliza complet piața unică europeană?
Se pune apoi delicata întrebare dacă această nouă metodă accelerată s-ar aplica și Balcanilor – dintre care mai multe țări (Albania, Bosnia-Herțegovina, Macedonia, Muntenegru, Kosovo și Serbia) așteaptă de ani de zile, fără nicio perspectivă reală de aderare rapidă.
Țările candidate se află în prezent în diferite etape ale drumului către aderarea la UE, Muntenegrul și Albania fiind considerate cele mai avansate. Proiectul ar putea duce la o Uniune Europeană pe mai multe niveluri, în contradicție completă cu sistemul actual.
Finlanda deține în prezent recordul pentru cea mai rapidă aderare la blocul comunitar: mai puțin de trei ani între depunerea cererii sale și aderarea sa formală. Turcia, pe de altă parte, este candidat oficial de aproape 30 de ani, dar procesul de aderare la UE este complet înghețat.
CITIȚI ȘI:
