Eurodeputat: Integrarea R. Moldova și a Ucrainei în sistemul electroenergetic european este o prioritate strategică pentru UE
Securitatea energetică a Republicii Moldova și a Ucrainei constituie o prioritate pentru Uniunea Europeană (UE), beneficiind de finanțări prioritare prin mecanismul Connecting Europe Facility (CEF) pentru integrarea deplină în rețeaua europeană ENTSO-E. Europarlamentarul Virgil Popescu a insistat, într-un interviu pentru Moldova 1, pe urgentarea proiectelor de infrastructură comune, pentru a elimina dependențele istorice și a integra regiunea în circuitele energetice europene.
Europarlamentarul susține că sprijinul energetic nu poate fi fragmentat, iar orice strategie de întărire a rețelelor trebuie să trateze cele două state ca pe un sistem interconectat.
„Să nu uităm că, în februarie 2022, cu toate eforturile de la vremea respectivă, cu războiul care a început, am reușit să sincronizăm rețeaua R. Moldova - Ucraina cu rețeaua europeană. În acest moment, R. Moldova și Ucraina sunt legate. Deci, nu le poți decupla ca să le lași separat, folosești legăturile existente și le întărești. (...) Sunt considerate conectări prioritare pentru integrarea Republicii Moldova și a Ucrainei în rețeaua europeană de transport de energie. Și, ca raportor la pachetul de CREDS din partea Partidului Popular European, mă asigur ca în acest regulament să fie prioritare”, a declarat fostul ministru român al Energiei, Virgil Popescu, într-un interviu oferit corespondentului special al Teleradio-Moldova la Bruxelles, Dan Alexe.
R. Moldova și Ucraina – un sistem energetic interconectat
Totodată, eurodeputatul dă asigurări că proiectele de interconectare dintre România și Republica Moldova vor beneficia prin noul mecanism CEF 3 pentru integrarea deplină în rețeaua europeană ENTSO-E și de finanțări.
„Trebuie să conectăm obligatoriu R. Moldova direct la România. Avem acel proiect Suceava-Bălți, chiar dacă nu a fost acceptat ca un proiect de interes mutual pe vechiul cadru al Connecting European Facility, el va fi cu certitudine acceptat în noul CEF 3, unde lucrurile sunt mult mai clare”, susține Popescu.
Europarlamentarul a salutat interconectarea sistemelor de gaze prin rețeaua Iași - Ungheni - Chișinău, însă dimensiunea energiei electrice reprezintă o restanță tehnică majoră care vulnerabilizează sistemul energetic național al Republicii Moldova.
„Administrativ, lucrul e făcut, nu și tehnic. Nu e normal ca între România și Republica Moldova să nu existe nicio legătură directă de rețea de energie electrică. Pentru că rețeaua de gaz, conducta de gaz Iași - Ungheni - Chișinău a fost construită, funcționează. Nu avem o legătură directă de capacitate mare între România și Republica Moldova, iar culoarul Suceava-Bălți este un culoar foarte important”, a subliniat eurodeputatul.
Finanțarea și construcția infrastructurii de transport
În context, europarlamentarul confirmă o voință din partea transportatorului român, Transelectrica, de a demara lucrările, indiferent de parcursul birocratic al fondurilor europene.
„Va fi depus repetat acest proiect la noul cadru legislativ și, în următorii ani, cred că se va începe această construcție. Partea moldoveană are alocați niște bani pentru construcția pe partea moldoveană a acestei linii de transport, iar România probabil va obține acești bani europeni. Dacă nu, oricum Transelectrica se va apuca de această construcție. Sunt fonduri guvernamentale, dacă nu mă înșel, eram chiar pe finalul mandatului de ministru când au fost acordate”, a afirmat Virgil Popescu.
Parteneriatul strategic Chișinău-București
Referindu-se la perioada mandatului său de ministru, oficialul european a amintit de colaborarea strânsă cu autoritățile de la Chișinău pentru asigurarea resurselor necesare în momente de criză, evidențiind rolul României de nod logistic în noul „Coridor Vertical”, care facilitează tranzitul resurselor energetice către regiune.
„Am revigorat parteneriatul strategic cu Azerbaidjan. Am negociat împreună cu ministrul de la acea vreme al R. Moldova gaze atât pentru România, cât și pentru R. Moldova. Am pus bazele coridorului vertical care, practic, aduce energie verde din Marea Caspică prin Georgia, prin cablul submarin în România și, de acolo, este preluat către Ungaria, către vestul Europei. (...) Azerbaidjanul exportă în Europa petrol și gaze naturale prin conductele Trans-Anatoliană de Gaze Naturale (TANAP) și Transadriatică (TAP), care trec prin Turcia și apoi spre Grecia, Italia. Și, evident, prin „Coridorul vertical”, care a fost deschis, practic, în perioada când am fost ministru, ajung prin Turcia, Bulgaria și România”, a punctat europarlamentarul.
