Agricultura nu este doar pentru bărbați: Mere și struguri crescuți de femei din R. Moldova, pe piețele din Arabia Saudită sau UE
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a declarat anul 2026 drept Anul internațional al femeilor-fermier. FAO estimează că aproximativ 40% dintre femeile active la nivel mondial sunt angajate în sistemele agroalimentare, de la producția agricolă la prelucrare, logistică și comerț. Cu toate acestea, FAO constată că, în multe țări, femeile care lucrează în agricultură se confruntă încă cu un acces limitat la terenuri, finanțare, utilaje moderne și oportunități educaționale.
Și în țara noastră tot mai multe femei aleg să se implice în agricultură și să transforme acest domeniu, tradițional considerat masculin, într-un spațiu al creativității și al inovației. Ele gestionează ferme, cultivă pământul și produc alimente sănătoase, devenind, astfel, modele pentru alte tinere care visează să se lanseze în agricultură.
De aproape patru decenii, Tatiana Pavliuc muncește în agricultură. Imediat după reforma agrară, a decis să consolideze terenurile sătenilor din Bârlădeni, Ocnița, pentru a nu le lăsa de izbeliște. Ea gestionează gospodăria „Plaiul Bârlădean”, care este una dintre cele mai prospere nu doar în zona de nord, dar și în întreaga țară.
„Este nevoie de optimism, de curaj, de muncă în toată ziua și de un colectiv de muncitori, să plătim impozitele, un director de gospodărie are foarte multe funcții. Gestionăm în prezent 1.400 de hectare, dintre care 200 sunt livezi - meri, cireși, pruni. Exportăm în Uniunea Europeană. Astăzi noi exportăm în Arabia Saudită mere sortul Gala Royal. Mărul moldovenesc, după clima noastră, are un gust deosebit”, a afirmat Tatiana Pavliuc, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Fiecare an este o provocare, a subliniat agricultoarea: „Eu am avut livezi tradiționale cu 1.000 de copaci la hectar. Din 2018, am trecut la livezi de tip italian, cu 3.571 de copaci la hectar, cu sprijin tehnic, cu irigare, cu plasă antigrindină. Este semănată între rânduri și iarbă. În fiecare an facem investiții. Am cumpărat combine noi, tehnică pentru livadă, stropitori. Avem de gând în viitor să luăm niște combine de recoltat merele, să fie calitatea mai bună. Totul costă, noi avem credite, dar creditele sunt foarte scumpe în Moldova. Am dori ca procentul de credit să fie mai mic, anume la investiții, dar ne ajută Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Ni se întorc și 25%, și 30%, și 50% la sădirea livezilor, la antigrindină, sprijin la irigare”, a afirmat ea.
Dacă ar începe viața de la început, tot cu agricultura s-ar ocupa, mărturisește Tatiana Pavliuc, pentru că „îi place foarte mult”.
„De dimineață până seara pe câmpuri, primești o satisfacere când întri într-un câmp de grâu, într-o livadă frumoasă, înflorită ori cu mere. Un optimism ne dă și ne uităm în viitor - viitorul Moldovei în Uniunea Europeană, ca să avem piață mare de desfacere”, a menționat doamna Pavliuc.
Totuși, antreprenoarea și-ar dori să se facă mai multe investiții în sat, să fie drumuri bune, apă, canalizare, dezvoltată cultura, ca oamenii să rămână în localitate. Iar pe tinerii agricultori îi îndeamnă „să nu se teamă”, deoarece „R. Moldova are cele mai bune pământuri din lume”.
Și Maria Vedrașco din Mileștii Mici, raionul Ialoveni, este agricultoarea care a avut mare curaj când a vizualizat un succes care s-a adeverit în timp. Ea își amintește cu nostalgie de începuturile în agricultură.
„În '95, s-au împărțit pământurile și am început-o atunci cu două hectare de viță-de-vie, soiuri de masă veche. A trebuit să le reabilităm. Ne-am asociat cu trei producători pentru ca să beneficiem de proiectul Băncii Mondiale. Am ajuns la 42 de hectare deja împreună. Beneficiind de grantul de la Banca Mondială, am putut construi o casă de ambalare cu camere de frigidere, unde am putut depozita pentru un termen mai lung producția ca să putem vinde cu prețuri mai mari. Am început să producem produs omogen, de pe o suprafață de 42 de hectare se produce pe aceeași schemă, pe aceleași tratări fitosanitare, aceiași fertilizanți. Este un control al reziduurilor, ca să poți să ieși la export pe piața externă. Trebuie să ai un lot de produs omogen și nu mic, trebuie să ai un lot măcar de 500 de tone, măcar de 1.000 de tone, ca să poți să închei un contract cu o rețea”, a spus Maria Vedrașco.
Nu a fost greu, trebuie doar să vrei și să insiști, susține agricultoarea: „Trebuie de fiecare dată să planifici schema tratărilor, schema fertilizărilor. Producerea haotică nu poate duce la export. Am citit, acum este destulă consultanță. Formarea grupului de producători ne-a dat oportunitatea de a atrage tinerii în afacerile în agricultură, asta este foarte complicat”.
Dacă faci corect agricultura - ai sorți de izbândă, a accentuat Maria Vedrașco. Pe viitor, ea își propune să treacă la strugurii de masă fără semințe, Apireni: „Avem o marcă comercială, avem un brand, suntem listați în multe rețele în România, Polonia și în Germania. Strugurii noștri se vând. Vrem să trecem la strugurii fără semințe, asta este nișa pieței europene, prețurile mai înalte, vrem mai multă stabilitate în producere”.
În concluzie, agricultura este și pentru femei, o demonstrează chiar aceste două eroine, care prin muncă, dedicare și pasiune arată că succesul în agricultură nu ține cont de gen și inspiră și altă femei să-și urmeze visul în acest domeniu.
Autor: Natalia Mogîldea
