Comisia de la Veneția: Măsurile R. Moldova împotriva corupției electorale sunt legitime, dar unele prevederi trebuie clarificate
Modificările legislative adoptate de Parlamentul Republicii Moldova pentru combaterea corupției electorale urmăresc un scop legitim și sunt, în general, compatibile cu standardele europene, însă unele prevederi ar trebui clarificate pentru a evita riscuri de interpretare excesivă sau restricții disproporționate asupra drepturilor politice, susține Comisiei de la Veneția. Opinia Comisiei confirmă necesitatea modificărilor adoptate de Legislativ pentru a proteja alegerile libere și corecte, afirmă președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Experții europeni menționează că modificările legislative, care au înăsprit pedepsele pentru corupția electorală, au fost adoptate într-un context marcat de riscuri reale pentru integritatea alegerilor din Republica Moldova.
„Comisia de la Veneția este pe deplin conștientă de amenințările tot mai mari și noi la adresa proceselor electorale din R. Moldova, cum ar fi finanțarea ilegală și cumpărarea voturilor, campaniile de dezinformare, interferența străină și implicarea crimei organizate, care au determinat Curtea Constituțională a Republicii Moldova să solicite în mod explicit adoptarea unor modificări legislative. Într-o asemenea situație, trebuie găsit un echilibru între necesitatea reformei și principiul stabilității legislației electorale”, se arată în opinia Comisiei de la Veneția.
Documentul constată că legea adoptată de Parlamentul de la Chișinău reprezintă o reformă complexă, care intervine simultan în mai multe domenii ale legislației.
„Legea nr. 100/2025 constituie un răspuns legislativ cuprinzător la corupția electorală și la amenințările asociate proceselor democratice din Republica Moldova, modificând 13 acte normative din domenii precum dreptul penal, legislația electorală, administrativă, protecția datelor și securitatea, pentru a consolida integritatea electorală pe întreg parcursul ciclului electoral”, se menționează în document.
În același timp, experții europeni atrag atenția că unele dintre modificări au fost adoptate cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare din 2025, fapt ce nu reprezintă o practică ideală din perspectiva stabilității cadrului electoral.
„Perioada foarte scurtă înainte de alegerile parlamentare pentru implementarea modificărilor numeroase și semnificative introduse prin Legea nr. 100/2025 nu a fost, în mod evident, ideală. Astfel de schimbări chiar înainte de alegeri riscă să pună în pericol încrederea cetățenilor în procesele electorale, deoarece pot părea dictate de interese politice imediate, chiar și atunci când nu există intenția de manipulare”, se arată în opinie.
Comisia de la Veneția recomandă, totodată, clarificarea unor prevederi din lege pentru a evita interpretări arbitrare sau restricții disproporționate asupra drepturilor politice. Printre aspectele semnalate de experți se numără definirea mai precisă a unor noțiuni precum „organizații străine” și implicarea acestora în activități politice, regulile privind comunicarea și activitățile politice desfășurate în afara perioadei oficiale de campanie electorală, precum și criteriile utilizate pentru identificarea partidelor considerate succesoare ale unor formațiuni declarate neconstituționale sau procedurile care pot duce la limitarea dreptului de a candida.
Experții europeni susțin că astfel de măsuri trebuie aplicate cu garanții judiciare clare și cu respectarea principiului proporționalității.
*Igor Grosu: „A fost de datoria noastră să acționăm”
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că opinia Comisiei de la Veneția confirmă necesitatea modificărilor adoptate de legislativ pentru a proteja procesul electoral.
„Comisia de la Veneția a confirmat că modificările adoptate de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 100/2025 pentru combaterea corupției electorale au fost necesare, au urmărit un scop legitim de a proteja alegerile libere și corecte și sunt compatibile cu standardele europene. Cu toții am fost martorii cum grupările criminale, la ultimele scrutine electorale, au folosit tot arsenalul pentru a deturna parcursul nostru”, a arătat Igor Grosu, într-un mesaj pe Facebook.
Potrivit acestuia, autoritățile au fost obligate să acționeze pentru a proteja votul cetățenilor și pentru a preveni revenirea în politică a unor grupări implicate în scheme ilegale.
„De aceea, a fost de datoria noastră să acționăm când democrația a fost atacată, să protejăm prin lege fiecare vot, iar grupările criminale din spatele partidelor politice să nu revină în politică sub alt nume. Mai avem încă mult de muncit și o vom face pentru că votul oamenilor nu este de vânzare și pentru că Moldova nu se vinde”, a mai spus Grosu.
Oficialul a adăugat că unele decizii politice pot avea costuri, însă acestea sunt necesare pentru protejarea interesului public.
Legea nr. 100/2025 privind modificarea unor acte normative în vederea combaterii eficiente a fenomenului corupției electorale și a aspectelor conexe a fost adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 13 iunie 2025, în a treia lectură. Actul normativ a fost publicat pe 14 iunie 2025 în Monitorul Oficial.
Proiectul legislativ a fost inițiat în contextul riscurilor identificate în scrutinele precedente, inclusiv în alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, când autoritățile au semnalat cazuri de cumpărare a voturilor, finanțare ilegală a campaniilor, influențe externe și tentative de „clonare” a partidelor politice.
Legea modifică 13 acte normative, printre care Codul electoral, Legea privind partidele politice, Codul penal, Codul contravențional și Legea privind combaterea activității extremiste. Printre principalele schimbări se numără extinderea definiției coruperii electorale, sancțiuni mai dure pentru cumpărarea voturilor, reguli mai stricte privind finanțarea partidelor, interzicerea folosirii carității în scop electoral și mecanisme accelerate de examinare a cauzelor electorale în instanță.
Noile modificări au vizat atât sancționarea celor care oferă mită electorală, cât și a celor care o primesc.
Mai exact, alegătorii care pretind sau acceptă bani, bunuri, servicii sau alte avantaje pentru a vota într-un anumit fel riscă amenzi cuprinse între 25.000 și 37.500 de lei, iar persoanele care se autodenunță sau colaborează cu ancheta pentru a identifica organizatorii pot fi eliberate de răspundere contravențională.
Totodată, partidele sau organizațiile implicate în fapte de corupție electorală riscă amenzi de până la 400.000 de lei, privarea de dreptul de a exercita anumite activități sau chiar lichidarea.
CITIȚI ȘI:
